Senatorul USR Florina Presadă acuză că șeful AEP a făcut modificări nocive la regulamentul Autorității, iar acum ”are mână liberă să-și aducă pe poziții cheie oameni de casă”.
Regulamentul a trecut, luni, de Birourile Permanente Reunite și nu poate fi atacat la Curtea Constituțională. USR a votat împotrivă, fiind singurul partid care a procedat astfel, conform senatorului.
”Președintele Autorității Electorale Permanente, Constantin Mitulețu-Buică, tocmai și-a trecut un nou Regulament AEP prin Birourile Permanente Reunite. Și spun asta deoarece, odată cu acest nou regulament, Constantin Mitulețu-Buică are mână liberă pentru a-și aduce pe poziții cheie oameni de casă.
În AEP, autoritate administrativă autonomă, care ar trebui să acționeze cu profesionalism, independență și integritate, continuă procesul de politizare sau, mai bine-zis, de pesedizare, a funcțiilor publice.
USR a solicitat amânarea adoptării unui nou regulament AEP până după alegeri, însă evident că PSD dorește să profite cât mai poate de această majoritate parlamentară. USR a fost singurul partid care a votat împotriva acestui Regulament”, a scris Presadă pe contul său de Facebook.
Modificările
Florina Presadă a enumerat și ”câteva dintre cele mai nocive modificări introduse în noul regulament de funcționare a Autorității Electorale Permanente”.
1. Se propune ca numirea în funcțiile de conducere vacante sau temporar vacante să se facă de către președintele AEP, la propunerea secretarului general, prin numirea temporară a unui angajat pe perioadă nedeterminată, până la organizarea unui concurs sau examen. Se încalcă art.60 alin.(1) și (2) din Legea nr.7/2006 care prevede că o astfel de măsura se dispune de către secretarul general al Camerei Deputaţilor sau Senatului, după caz, pe o perioadă de maximum 6 luni.
De asemenea, condițiile de studii și de vechime în specialitate pentru ocuparea acestor funcții se stabilesc de președintele AEP. Art.102 alin.(11) și (12) din Legea nr.208/2015 prevăd o vechime minimă de 5 ani în funcţia publică parlamentară (sau asimilată acesteia) pentru funcțiile de conducere (director, director adjunct, șef serviciu, șef secție, șef birou), respectiv de minimum 10 ani pentru funcțiile de șef departament și director general (înalți funcționari publici).
Se creează astfel condiții derogatorii pentru numirea în funcțiile de conducere, pe perioadă temporară de 6 luni (cu repetiție prin acte succesive la finalizarea celor 6 luni), a unor persoane care nu îndeplinesc condițiile de minimum 5 sau 10 ani vechime într-o funcție publică parlamentară (sau asimilată acesteia).
PressOne dezvăluie că șeful AEP a plagiat masiv în teza de doctorat. Reacția lui Mituleţu-Buică
Adio, reguli de vechime
De asemenea, regulile privind vechimea nu se vor mai aplica ”funcționarilor publici din cadrul aparatului de specialitate al AEP care la data de 19 septembrie 2020 (data intrării în vigoare a Legii nr.202/2020) sunt numiți definitiv în funcțiile publice ocupate”.
Se va schimba denumirea, ca să fie evitată legea:
Pentru ca numirile pe perioada definitivă a înalților funcționari publici parlamentari să nu intre sub incidența prevederilor art.102 alin.(12) din Legea nr.208/2015, se propune păstrarea denumirii acestora și doar modificarea sintagmei departament/direcție generală, iar după cele 15 zile se modifică denumirea acestora și se aplică noua organigramă. Practic, reîncadrarea înalților funcționari public parlamentari (șef departament, director general) se poate realiza fără a se ține cont de condițiile de vechime de 10 ani în funcția publică parlamentară (sau asimilata acesteia).
Specialitatea studiilor depinde de cine ocupă funcția
Presadă mai arată că ”a fost introdusă o condiție excesivă de ocupare a unei funcții publice de conducere, aceea de a avea diplomă de master în domeniul administrației publice, management sau în specialitatea studiilor necesare ocupării funcției publice (sau cu diplomă echivalentă), fără a se stabili la acest moment specialitatea studiilor necesare, așa cum am arătat anterior”.
Ea acuză că aceste studii ”vor fi stabilite prin act administrativ emis de președintele AEP, astfel încât toate persoanele numite anterior și reîncadrate să nu fie afectate de specialitatea studiilor. Practic, se va stabili specialitatea studiilor pentru fiecare compartiment în funcție de specialitatea studiilor ale actualelor persoane care ocupă aceste funcții”.
În fine, o altă modificare vizează serviciul audit public intern, care este trecut în subordinea secretarului general
”(...) contrar Legii nr.672/2002 care prevede că acest compartiment se constituie distinct în subordinea directă a conducătorului entității”, se arată în postarea din online.
Reorganizarea AEP după voia PSD
"Asistăm practic la o reorganizare a AEP după voia PSD. Hotărârea BPR nu poate fi atacată la CCR.
Sper ca președintele AEP Constantin Mitulețu-Buică să explice tuturor de ce a dorit aceste modificări de regulament și cum îi ajută acestea pe cetățeni, al căror interes e ca în AEP să lucreze profesioniști independenți, integri, ajunși în funcțiile publice în urma unui concurs", adaugă senatorul USR.
Vezi și:
A.D.