Partidele politice au continuat să ruleze sute de milioane de lei și în 2025, chiar dacă anul nu a mai atins nivelul excepțional din 2024, când subvențiile și rambursările electorale au depășit un miliard de lei.
Raportul Expert Forum ”Finanțarea partidelor politice în 2025 și nevoia urgentă de reformă” arată că sistemul rămâne dominat de bani publici, împrumuturi și mecanisme de control insuficiente, în timp ce finanțatorii par să urmărească mai degrabă influența politică decât ideologia.
În total, formațiunile politice și organizațiile minorităților pentru care au existat date publice au avut venituri de aproximativ 705 milioane de lei, iar cheltuielile identificate au ajuns la 731 de milioane de lei.
Din total, partidele politice au declarat venituri de aproximativ 323 de milioane de lei, iar organizațiile minorităților naționale au avut venituri de circa 381 de milioane de lei. Cheltuielile partidelor politice au fost de 402 milioane de lei, potrivit datelor colectate de EFOR din declarațiile fiscale disponibile până la 14 mai.
Subvenții mari, bani păstrați de la un an la altul
Subvențiile de la buget rămân una dintre principalele surse de finanțare.
În 2025, opt partide au primit în total 232 de milioane de lei:
- PSD – 76,9 milioane de lei
- AUR – 45,5 milioane de lei
- PNL – 41,9 milioane de lei
- USR – 29,8 milioane de lei
- SOS România – 19,8 milioane de lei
- POT – 15,9 milioane de lei
- PMP – 1 milion de lei
- Forța Dreptei – 1 milion de lei.
Partidele au cheltuit însă 244 de milioane de lei din subvenții, mai mult decât au primit în cursul anului, pentru că pot păstra banii nefolosiți de la un an la altul. PSD, USR și PMP au cheltuit peste sumele primite în 2025, în timp ce POT a folosit doar 54% din banii încasați, PNL 98%, AUR 88%, iar SOS România 85%.
EFOR consideră că valoarea subvențiilor este prea mare și că sistemul a creat o dependență a partidelor față de stat. „Subvențiile au crescut semnificativ în ultimii ani, fără ca mecanismul de alocare să fie suficient justificat sau transparent”, arată raportul. Autorii critică și faptul că legea nu explică suficient cum se stabilește suma anuală alocată partidelor, iar regula nescrisă a fost ca bugetul să nu scadă față de anul anterior.
Aproape jumătate din subvenții, cheltuite pentru presă și propagandă
Cea mai mare parte a banilor din subvenții a mers către presă și propagandă: 117 milioane de lei, adică 48% din totalul cheltuit.
Urmează cheltuielile de personal, cu 27 de milioane de lei, investițiile în bunuri mobile și imobile, cu aproape 22 de milioane de lei, activitățile politice, cu 13 milioane, și consultanța politică, cu 11 milioane de lei.
EFOR avertizează că această categorie de cheltuieli rămâne una dintre cele mai problematice, din cauza impactului asupra independenței mass-media și asupra formării agendei publice. „Sumele foarte mari cheltuite pentru presă și propagandă ridică probleme legate de transparență și de influențarea spațiului public”, arată raportul.
Autorii recomandă ca partidele să nu poată folosi mai mult de 30% din subvenții pentru contracte de presă și propagandă.
Împrumuturile au devenit noua cheie a finanțării politice
Raportul arată că veniturile private reprezintă mai puțin de o treime din finanțarea partidelor, iar împrumuturile au devenit mult mai importante decât donațiile.
În 2025, cotizațiile au însumat 40,6 milioane de lei, donațiile mari de la persoane fizice 6,6 milioane de lei, donațiile de la firme aproximativ 692.000 de lei, în timp ce împrumuturile au ajuns la 112 milioane de lei. PSD a avut cele mai mari împrumuturi, 83 de milioane de lei, urmat de AUR, cu 25,8 milioane.
Problema, arată EFOR, este că împrumutul poate funcționa nu doar ca finanțare temporară, ci și ca mecanism de construire a influenței politice. „În practică, împrumuturile pot deveni instrumente pentru consolidarea unor relații de influență între finanțatori și partide”, avertizează autorii raportului.
EFOR consideră că termenul de returnare, de până la trei ani, este prea lung, mai ales în context electoral, iar legea permite inclusiv transformarea împrumuturilor în donații, în anumite limite.
Banii par să urmeze influența, nu ideologia
Una dintre cele mai interesante concluzii ale raportului este că finanțările par mai puțin ideologice și mai degrabă legate de accesul la influență politică. EFOR notează că unii donatori care au finanțat PSD în 2024 s-au mutat în 2025 către AUR, iar persoane legate de PNL sau membri ai partidului au acordat împrumuturi către PSD.
Raportul descrie PSD ca modelul finanțării prin firme și persoane conectate la economie, administrație și contracte publice. „PSD rămâne partidul cu cele mai extinse rețele de finanțare legate de mediul economic și administrația locală”, notează EFOR.
AUR este prezentat ca modelul finanțării prin împrumuturi mari de la persoane fizice, aleși, candidați și antreprenori. Raportul vorbește despre „o dependență accentuată de împrumuturi mari acordate de persoane fizice”, inclusiv cazuri în care „capacitatea financiară vizibilă public ar trebui verificată suplimentar”.
Despre PNL, autorii spun că are „un profil mai instituționalizat al finanțării”, bazat pe candidați, lideri locali și aleși ai partidului, în timp ce USR apare cu finanțări mai reduse, provenite mai ales de la profesioniști și antreprenori.
Finanțatori cu venituri neclare sau firme cu activitate redusă
EFOR spune că a identificat, ca și în anii anteriori, posibile cazuri în care donațiile sau împrumuturile nu se corelează clar cu datele din declarațiile de avere ori cu informațiile financiare raportate la Ministerul Finanțelor.
Raportul menționează împrumuturi mari acordate de persoane fizice sau firme cu activitate economică redusă, pierderi, datorii mari ori înființare foarte recentă.
Raportul dă exemple precum Dumitru Spău, cu un împrumut de 800.000 de lei, sau Valeriu Alexandru Târnăvetchi, tot cu 800.000 de lei, cazuri în care raportul notează că veniturile declarate nu par să se coreleze cu împrumutul acordat.
Organizația subliniază că aceste situații nu demonstrează automat nereguli, dar ar trebui verificate suplimentar de autorități: proveniența fondurilor, posibile împrumuturi intermediare, legături comerciale cu statul, relații politice indirecte sau eventuale beneficii așteptate ulterior.
În cazul AUR, raportul indică persoane care au acordat împrumuturi de sute de mii de lei, deși veniturile publice identificate nu par să explice complet sumele.
Controlul AEP rămâne limitat
Raportul arată că AEP verifică în principal actele depuse de partide, fără controale proactive privind sursa reală a fondurilor.
EFOR recomandă o colaborare mai puternică între AEP, ANAF, ONPCSB și ANI, mai ales în contextul în care statul rambursează sute de milioane de lei pentru fiecare ciclu electoral. „Capacitatea redusă a autorităților de a verifica în mod eficient proveniența banilor, inclusiv prin colaborare interinstituțională, limitează transparența procesului”, arată raportul.
Organizația avertizează și că modificările privind accesul la declarațiile de avere și interese ar putea afecta astfel de investigații în viitor. „Probabil nu vom mai putea face astfel de analize în anii următori”, notează EFOR.
Reformă cerută după un an electoral cu probleme
Raportul vine în contextul în care AEP a anunțat o reformă mai amplă a legislației privind partidele, campaniile electorale și funcționarea instituției.
EFOR susține însă că, după anularea alegerilor din 2024, „decidenții nu au luat nicio măsură semnificativă pentru îmbunătățirea cadrului legal privind finanțarea politică”. Autorii avertizează că lipsa unor schimbări reale menține „riscuri majore pentru integritatea procesului electoral”.
Printre recomandările EFOR se află reducerea subvențiilor, limitarea sumelor pentru presă și propagandă, publicarea beneficiarilor finali ai banilor publici, introducerea unei limite globale anuale pentru fiecare finanțator și reglementarea finanțării de către terți.
Raportul cere și „interzicerea finanțării partidelor politice prin criptomonede”, precum și măsuri care să „reducă riscurile de cumpărare a influenței politice”.
De ce vorbim atât de mult despre microbiom și pare că „dintr-odată” el explică tot ce ni se întâmplă
Ziua 1551 Lovituri devastatoare ale Rusiei asupra Kievului. A fost bombardată și locuința unui ambasador. Zelenski susține că rușii au folosit și racheta Oreșnik: „Sunt cu adevărat nebuni”
Irineu Darău acuză fosta conducere ADR că a folosit bani din PNRR pentru salarii. „Aviz băieților deștepți: nu mai merge”
Daniel Pancu își anunță venirea la Rapid: ”O să am impresia că ajung la Real Madrid”
