Kremlinul denunță condamnarea lui Marine Le Pen ca o „încălcare a normelor democratice” și pune sub semnul întrebării legitimitatea excluderii acesteia din alegerile prezidențiale din 2027.
În același timp, Rusia susține că nu se amestecă în treburile interne ale altor state, deși este acuzată de campanii de dezinformare împotriva Franței.
Declarația Moscovei vine pe fondul relațiilor sale strânse cu Le Pen, al cărei partid a primit un împrumut de la o bancă rusească în 2014.
Kremlinul acuză Franța
Kremlinul a fost primul care a reacționat luni la condamnarea lui Marine Le Pen, liderul partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN). Ea a primit patru ani de închisoare și cinci ani de interdicție de a candida, fiind găsită vinovată de deturnare de fonduri în dosarul asistenților parlamentari ai fostului Front Național (FN, devenit RN).
Moscova a criticat pedeapsa, considerând interdicția electorală o „încălcare a normelor democratice”, potrivit AFP.
„Noi nu vrem să ne amestecăm în treburile interne ale Franţei, nu am făcut-o niciodată”, a dat asigurări un purtător de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, răspunzând unei întrebări, în pofida unor acuzaţii ale Parisului cu privire la multiple campanii ruseşti de dezinformare.
„Dar, într-adevăr, tot mai multe capitale europene iau calea încălcării normelor democratice”, a comentat el.
Partidul Rassemenlement National a făcut un împrumut la o bancă rusească în 2014, trezind suspiciuni cu privire la voinţa Kremlinului de a o susţine pe Marine Le Pen, care critică de mult timp sancţiunile impuse de către Occident Moscovei, după ce Rusia a anexat Crimeea în același an.