Senatul a adoptat, în plenul de luni, cele trei proiecte de legi ale Justiţiei privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), organizarea judiciară şi statutul judecătorilor şi procurorilor.
Cele trei proiecte de lege au trecut prin Parlament în procedură de urgenţă, Camera Deputaţilor le-a adoptat ca prim for sesizat, iar votul Senatului a fost decizional. Prin urmare, cele trei legi merg la promulgare.
Iată cum s-a votat:
- Proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii a fost adoptat cu 86 de voturi „pentru”, 36 „împotrivă” şi trei abţineri.
- Proiectul de lege privind organizarea judiciară a fost adoptat cu 85 de voturi „pentru”, 37 „împotrivă” şi o singură abţinere
- Proiectul de lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor a trecut de Senat cu 83 de voturi „pentru”, 37 „împotrivă”, trei abţineri.
Totul pentru Schengen
Liderul grupului senatorilor AUR, Claudiu Târziu, a solicitat, retrimiterea la comisia specială parlamentară a celor trei legi ale Justiţiei, motivând o dezbatere "superficială" a acestor normative. În opinia sa, prin aceste proiecte se reintroduce "poliţia politică". De altfel, Târziu şi-a motivat astfel decizia de a vota împotriva legilor.
Liderul grupului USR, Radu Mihail, a cerut aplicarea procedurii prin care amendamentele respinse în comisia specială să poată fi susţinute în plen. Solicitările AUR şi USR au fost respinse.
Senatorul PSD Robert Cazanciuc a subliniat că, în urma a zeci de ore de dezbateri în Parlament, au rezultat trei legi care garantează independenţa Justiţiei şi suveranitatea Constituţiei.
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, le-a recomandat colegilor din Opoziţie care au criticat cele trei legi să ţină cont că România îşi doreşte să intre în Spaţiul Schengen şi le-a solicitat să fie "mai mult patrioţi şi mai puţin patriotarzi".
Premierul Nicolae Ciucă preciza, joia trecută la Mioveni, întrebat când consideră că va fi ridicat MCV, că este convins că, odată ce vor fi adoptate şi promulgate legile Justiţiei, atunci este posibil ca România să aibă, în luna noiembrie, un raport pozitiv pentru ridicarea MCV.
USR: PNL a decis că USL 2 e mai bun decât o Românie europeană şi cu stat de drept
„Acum ceva ani, în acest plen, luptam împotriva Legilor Justiţiei lui Dragnea. Societatea civilă lupta împotriva acelor legi.
Astăzi, societatea civilă a adunat 144.000 de semnături ale unor oameni care ne atrag atenţia că nu facem bine ce facem dacă votăm aceste legi. USR este singurul partid consecvent care a rămas pe aceeaşi poziţie proeuropeană pentru statul de drept.
Spre deosebire de colegii de la PNL, care au decis că un USL 2 e mai bun decât o Românie europeană şi cu stat de drept”, a afirmat liderul senatorilor USR Radu Mihail, după votul în plenul Senatului.
La dezbaterile pe fond, senatorul USR Simona Spătaru, preşedinte al Comisiei de constituţionalitate din Senat, a arătat că modificările PSD - PNL - UDMR slăbesc sistemul de justiţie şi nu rezolvă problemele create în perioada Dragnea.
„Din păcate, legile de azi sunt mult mai proaste decât cele din regimul Dragnea, în condiţiile în care competenţele DNA şi DIICOT rămân incomplete, ceea ce constituie o lovitură dată combaterii corupţiei şi criminalităţii organizate.
Apoi, ce caută politicul în numirea procurorilor de rang înalt? Procurorul-şef al României, procurorul-şef al DNA şi DIICOT – adjuncţii acestora – până şi procurorii şefi de secţie vor avea nevoie de numire politică, prin mâna ministrului justiţiei”, a precizat Simona Spătaru.
Atac la CCR
USR a anunţat că va ataca la Curtea Constituţională noile legi. Asta după ce încă de dimineaţă partidul REPER a comunicat că are în vedere contestarea la Curtea Constituţională a celor trei acte normative.
Obiecţiile REPER au la bază observaţiile realizate atât de către diferitele instituţii europene, cât şi de către asociaţiile magistraţilor din România, privind în mod particular restrângerea drepturilor magistraţilor, centralizarea puterii de decizie în cadrul sistemului judiciar şi un rol de constrângere excesiv al Inspecţiei Judiciare.
„Noile legi ale justiţiei, moşite de Cătălin Predoiu, fac ca justiţia să arate ca un monstru care se autodevorează. Nu mai există control politic atât de pronunţat ca pe vremea lui Dragnea, dar este favorizat un război fratricid pentru putere” a arătat Cosmin Poteraş, senator REPER.
La rândul său, co-liderul grupului REPER din Camera Deputaţilor Andrei Lupu a făcut apel la partidele de Opoziţie să susţină acest demers de contestare la CCR a celor trei legi.
„Facem apel la toţi parlamentarii Opoziţiei să renunţe la orgoliile personale şi să susţinem împreună acest demers. Nu avem nicio pretenţie de paternitate pe text şi ne dorim să fie discutat şi negociat rapid, astfel încât să dăm dovadă că avem politicieni care pot face şi altceva decât audienţă în bula de Facebook. Nu ne rămâne decât să le cerem liderilor celorlalte partide parlamentare democratice de opoziţie, Ludovic Orban şi Cătălin Drulă, să susţină acest demers”, a susţinut Andrei Lupu.
Potrivit Constituţiei, obiecţiile de neconstituţionalitate pot fi depuse de către 50 de deputaţi sau 25 de senatori. La acest moment, niciunul dintre grupurile parlamentare din opoziţie nu îndeplineşte aceste praguri.