Problemele grave din Justiție sunt din nou ținute la sertar. Cu o Curte Constituțională și un Consiliu Superior al Magistraturii puternic politizate, rămânem sine die în poziție de drepți.
Reforma Justiției bate pasul pe loc de trei decenii. O calibrare timidă a sistemului juridic a fost operată în primul mandat al lui Traian Băsescu și în prima jumătate a celui de-al doilea, însă nici atunci nu a scăpat decât în mică măsură de politizare.
Foștii securiști au stat oarecum deoparte, în virtutea capitalizării avantajelor de care fostul președinte nu s-a atins. Ne aducem aminte de surpriza pe care a oferit-o Băsescu păstrându-l în funcția de director al SRI pe Radu Timofte, omul PSD, în prima parte a mandatului fostului șef de la Cotroceni. Vorbesc de surpriza majorității, pentru că au fost de bună seamă și dintre cei care au știut bine ce carte joacă președintele.
Reforma Justiției în timpul fostului președinte Băsescu s-a redus, de fapt, la numirea unor magistrați curajoși în fruntea Parchetului General, a DNA și a ÎCCJ.
Laura Codruța Kovesi, Daniel Morar sau Livia Stanciu au trimis la închisoare corupți notorii de pe scena politică și din lumea afacerilor murdare. Au rămas însă infractorii apărați de imunitatea parlamentară. Este un punct esențial unde o reformă radicală a Justiției ar fi putut să dea la o parte acest paravan, care este și azi avocatul corupților din Parlament.
Revenind la încercarea de reformă a Justiției sub supravegherea fostului președinte Băsescu, aceasta s-a întors la 180 de grade, după ce noii pioni ai serviciilor de informații, în special ai SRI, pe care fostul președinte i-a crescut cu migală la sân, au pus mâna pe pârghiile puterii oculte.
Așa cum se întâmplă adesea, slugile și-au devorat stăpânul. Deși nu a recunoscut că a fost învins de sistem, așa cum declarase Emil Constantinescu la finalul mandatului, Traian Băsescu a avut aceeași soartă.
Un ministru pentru neliniștea noastră
Ministrul Justiției Cătălin Predoiu nu este străin de jocurile politice, așa cum îl înfățișează o parte a presei. Nu e independent politic, așa cum nu a fost nici în mandatele anterioare.
Este greu de văzut la față, ministerul pe care îl conduce nu „dă din ogradă“, iar comunicatele din joi în Paște sunt anoste și demagogice. De la începutul mandatului glisează de la stânga la dreapta, de la PSD la PNL, încearcă să împace și capra și varza. Și iată că reușește.
Proiectele de modificare a Legilor Justiției, despre care ministrul Predoiu a declarat în mai multe rânduri că au fost supuse de mai mult timp dezbaterii publice, țin capul de afiș al mass-media.
Ce înțelege ministrul Predoiu prin dezbatere publică e greu de spus, atâta vreme cât propunerile și amendamentele DIICOT, DNA, ÎCCJ nu au fost făcute publice, până la virgulă, așa cum ar fi fost normal.
Ce au propus instituțiile respective pentru reforma Justiției și ce a fost asumat de Guvern nu se știe.
Presa a prezentat de multe ori doar informații „pe surse“, mai mult sau mai puțin credibile, iar șefii de la Ministerul Justiției au livrat opiniei publice doar un recensământ numeric al amendamentelor agreate nu atât de ministru, ci de coaliția PNL-PSD-UDMR. Altfel spus, de juriștii partidelor, care trebuiau să găsească portițele de scăpare pentru corupții politici și clientela acestora, marii rechini din apele tulburi ale afacerilor.
O reformă a Justiției „pe vechile dureri“
În urmă cu câteva zile, înaintea participării lui Cătălin Predoiu la o ședință a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Asociația Forumului Judecătorilor, Inițiativa pentru Justiție și Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor au adresat o scrisoare deschisă șefei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, vicepreședintelui Comisiei Věra Jourová și comisarului european pentru Justiție Didier Reynders, în care se arată că proiectele de modificare a legilor Justiției „mențin aceleași dispoziții retrograde și blochează orice fel de reformă”, fără a respecta organizarea și funcționarea Justiției în acord cu „principiile din instrumentele internaţionale ratificate de România, precum şi cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene şi ale deciziilor CCR“.
În aceeași scrisoare se arată că „partenerii europeni sunt înșelați fără nicio reținere de către ministrul Justiției, într-un joc insidios și nesfârșit“.
În aceeași zi în care ministrul Cătălin Predoiu a participat la ședința CSM pentru a-și susține proiectele de modificare a Legilor Justiției, plenul instituției care ar trebui să fie garantul independenței Justiției, dar care a dovedit de-a lungul timpului că este mai mult sau mai puțin în jurisdicția politicului, a dat aviz pozitiv proiectelor care vor fi votate, probabil la virgulă, de coaliția PNL-PSD-UDMR în sesiunea din toamnă.
Avizul pozitiv al CSM a întrunit 13 voturi pentru și 6 împotrivă. Printre magistrații care au votat împotrivă a fost și judecătoarea Gabriela Baltag, care a afirmat în timpul ședinței că nu a citit niciodată „legi mai retrograde“. Judecătoarea a mai adăugat că nu vede nici un progres în noile legi ale Justiției, ci „dimpotrivă, concentrarea puterii în mâna unui număr restrâns de persoane“.
George Arun