Premierul Olandei, Mark Rutte, a fost azi la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica” de la Cincu, din judeţul Braşov, fiind însoţit de preşedintele Klaus Iohannis şi prim-ministrul Nicolae Ciucă.
Olanda e singura țară care nu și-a exprimat clar poziția față de dorința României de a intra în acest an în Schengen. Nici acum premierul Rutte nu a spus că ţara sa va fi de acord cu aderarea noastră la finalul anului. A vorbit despre MCV şi a precizat că Olanda nu se opune „în principiu”, fără să dea un termen pentru aderarea noastră şi subliniind că Rusia nu are niciun rol în această procedură.
Rutte: România a făcut foarte mulţi paşi în direcţia bună
Rutte a fost întrebat dacă opoziţia Olandei privind aderarea ţării noastre la Schengen ţine de corupţia de la portul Constanta, de problemele de la frontiere.
„Olanda nu este, în principiu, împotrivă. Noi spunem că toate ţările care îndeplinesc condiţiile trebuie să adere la spaţiul Schengen. România a făcut foarte mulţi paşi în direcţia bună în ultimii ani.
În acelaşi timp, zicem noi că de aderarea la Schengen poate fi vorba când toate condiţiile sunt îndeplinite. Avem şi un mecanism de monitorizare, avem şi un mecanism de colaborare şi verificare, paşii următori vor veni.
Trebuie să vedem ce urmează în această procedură şi o să vorbim mai departe, dar Olanda nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen”, a spus premierul Ţărilor de Jos.
Iohannis: Eşecul nu este o variantă
La rândul său, Klaus Iohannis e optimist.
„Am discutat azi in extenso tema Schengen şi discuţia a fost una pozitivă. Noi toţi trei căutăm calea cea mai bună pentru a finaliza aderarea la Schengen cu un răspuns pozitiv. Niciunul nu ne putem imagina că putem să eşuăm în acest demers. (...) Dar e nevoie de multă muncă. Nu vreau să fac o afirmaţie exagerat de optimistă asupra duratei. Nu, nu există solicitări speciale, nemaiauzite sau nemaidiscutate. Solicitările se referă strict la chestiunile legate de Schengen şi vom găsi împreună cele mai bune căi pentru a rezolva chestiunile care nu sunt încă lămurite. Eu sunt optimist”, a explicat şeful statului.
Întrebat dacă o ratare a aderării ţării noastre la Schengen ar duce la creşterea euroscepticismului în România, Iohannis a spus că eşecul nu e o variantă:
„Pentru mine, pentru noi cei prezenţi aici la pupitre, eşecul nu este o variantă. Noi căutăm soluţiile pentru a transforma acest demers într-o reuşită. Asta e convingerea noastră, dar trebuie să vedem lucrurile aşa cum ar putea fi, în cazul contrar. Un eşec în acest obiectiv naţional probabil ar duce la o creştere a euroscepticismului în România. Dar este o variantă ipotetică, care nu se va întâmpla, fiindcă noi nu calculăm pentru varianta eşec, noi calculăm pentru varianta reuşită”.
Rutte: Rusia nu joacă niciun rol în această procedură
Premierul Rutte a fost întrebat dacă opoziţia Olandei la aderarea ţării noastre la Schengen nu ar alimenta discursul rusesc, potrivit căruia ar fi breşe în UE.
„Rusia nu joacă niciun rol în această procedură. Olanda a zis mereu cine vrea să adere, poate să adere şi trebuie să avem transparenţă.
Avem bineînţeles MCV care este foarte important, dar şi Schengen - sistemul de informaţii, ce faci cu cei care intră în UE, persoanele care trebuie să iasă. Toate aspectele trebuie avute în vedere.
De aceea, este adevărat că, acum cu Ucraina, MCV trebuie să avem o evaluare mai largă pentru a putea lua o decizie care este transparentă şi bazată pe fapte. Alte argumente nu pot juca un rol în această procedură”, a completat Rutte, citat de News.ro.
Oficialii au refuzat să spună dacă aderarea României se va produce în acest an
Întrebat dacă există posibilitatea ca anul acesta, înainte de Consiliul JAI, Olanda să răspundă pozitiv solicitării României de aderare la Schengen, premierul olandez nu a avansat un termen, afirmând că este nevoie de finalizarea analizelor făcute la nivel european.
„Olanda nu se opune aderării României la Schengen, dar trebuie să o facem într-o manieră transparentă şi corectă. De aceea, am menţionat MCV.
Trebuie să avem suficienţi paşi pozitivi şi trebuie să avem un stat de drept structural mai bun. Au fost făcut foarte mulţi paşi. Ceea ce trebuie stabilit acum, în cadrul MCV, despre corupţie, despre crima organizată, de asta este MCV, se lucrează la asta pentru a evalua şi după aceea trebuie să şi apreciem.
Al doilea lucru, din punctul meu de vedere, în legătură cu Schengen: sistemul de informaţii Schengen. Comisia Europeană a început procedurile cu privire la asta, eu cred că misiunea de evaluare ar putea fi mai profundă, dar şi acolo aşteptăm rezultatele şi nu ştiu când vor veni rezultatele, trebuie să întrebăm şi după aceea putem da un răspuns. Deci nu pot să dau un termen, dar nu vom lua mai mult timp decât necesar”, a mai explicat Mark Rutte.
Ce-a spus până acum Olanda despre Schengen
Eurodeputatul Sophia In ‘t Veld (Democraten 66, partid din coaliția de guvernare din Olanda), a declarat pentru SpotMedia.ro că premierul Mark Rutte ar trebui să ia o decizie impopulară pentru Parlamentul național și să nu blocheze extinderea Schengen.
„Trebuie să înțelegeți că avem în Olanda multe partide extremiste, unele sunt eurosceptice, dacă nu chiar anti-UE, așa că atmosfera nu e chiar favorabilă. De aceea, am și făcut acel apel din Parlamentul European către domnul Rutte: lidership-ul nu e despre a spune oamenilor ce vor ei să audă, ci despre a lua decizii grele și impopulare, în situații dificile și să fii consecvent în privința lor, să le aperi și să-i convingi pe oameni că așa e corect", a spus eurodeputatul olandez.
În schimb, Roelof van Ees, ambasadorul la București al Olandei, a precizat că în acest moment țara pe care o reprezintă nu are informații din care să reiasă un răspuns de acceptare a intrării României în spațiul european al liberei circulații a persoanelor.
Marți, chiar în ajunul vizitei lui Rutte, România a cumpărat de la compania olandeză Damen două nave multirol pentru deservirea intervențiilor maritime ale pompierilor, în valoare de 45 de milioane de euro.