Bulgaria și România au întrunit criteriile pentru Schengen cu mult timp în urmă; în orice altă situație, odată ce asta se întâmplă, atunci trebuie să închei înțelegerea. Olanda e unul dintre puținele state care nu pare a vrea să facă asta, dar premierul Mark Rutte ar trebui să ia o decizie impopulară pentru Parlamentul național și să nu blocheze extinderea Schengen, spune eurodeputatul Sophia In ‘t Veld (Democraten 66, partid din coaliția de guvernare din Olanda/ Renew Europe).
Miercuri, Sophia In ‘t Veld a declarat, în plenul reunit la Strasbourg, că îi este rușine că țara ei poate bloca extinderea Schengen și i-a cerut premierului Mark Rutte să nu facă asta.
Trebuie să înțelegeți că avem în Olanda multe partide extremiste, unele sunt eurosceptice, dacă nu chiar anti-UE, așa că atmosfera nu e chiar favorabilă.
De aceea, am și făcut acel apel din Parlamentul European către domnul Rutte: lidership-ul nu e despre a spune oamenilor ce vor ei să audă, ci despre a lua decizii grele și impopulare, în situații dificile și să fii consecvent în privința lor, să le aperi și să-i convingi pe oameni că așa e corect.
Ați cerut miercuri, în Parlamentul European reunit la Strasbourg, ca Guvernul țării dvs, guvernul olandez, să nu se mai opună aderării României la Spațiul Schengen. Aveți, sunt semnale că se va opune?
Să o spun astfel: atmosfera în Parlamentul olandez cred că este mai degrabă negativă, așa că întrebarea este dacă prim-ministrul Mark Rutte va merge contra Parlamentului național. Sigur, în contextul european sunt mereu decizii care trebuie luate și el poate explica Parlamentului olandez că nu e o decizie populară, dar că trebuia luată. Doar că nu a mai făcut asta, în legătură cu extinderea Schengen.
În mare măsură, nu exclusiv, dar în mare măsură, are legătură cu prejudecățile față de est și central-europeni, care sunt, desigur, ușor alimentate și vedem în multe state din Uniunea Europeană că prejudecățile și intoleranța sunt în creștere, așa că e un calcul politic.
Bulgaria și România au întrunit criteriile pentru Schengen cu mult timp în urmă. În orice altă situație, dacă sunt criterii care trebuie îndeplinite, odată ce asta se întâmplă, atunci trebuie să închei înțelegerea. În acest caz, Olanda e unul dintre puținele state care nu pare a vrea să facă asta.
Se va răzgândi? Nu știu, dar îmi pot imagina că presiunea a crescut, după dezbaterea din Parlamentul European și după ce președinția cehă a UE a pus din nou problema asta pe agendă și, pentru că suntem într-o situație de criză, e un război în derulare, și unitatea Uniunii Europene e foarte importantă.
Poate toate astea vor face ca domnul Rutte să se răzgândească, sper asta cu adevărat, cred că ar trebui, că e ceea ce e corect să facă.
Din câte știu, e nevoie de un vot în Parlament, conform cutumei, în privința aceste decizii.
Chiar dacă votul se dă și e negativ, Guvernul poate decide contra lui, dar în general, nu o face. Trebuie să înțelegeți că avem în Olanda multe partide extremiste, unele sunt eurosceptice, dacă nu chiar anti-UE, așa că atmosfera nu e chiar favorabilă.
De aceea, am și făcut acel apel din Parlamentul European către domnul Rutte: lidership-ul nu e despre a spune oamenilor ce vor ei să audă, ci despre a lua decizii grele și impopulare, în situații dificile și să fii consecvent în privința lor, să le aperi și să-i convingi pe oameni că așa e corect.
România a îndeplinit criteriile tehnice pentru Schengen. Dar pe cele politice? Se face această legătură între Schengen și MCV, între Schengen și respectarea statului de drept, deși Comisia a spus de multe ori că nu există această condiționare.
Doar în cazul în care această legătură s-ar fi făcut explicit în reguli, în caz contrar, nu trebuie să fie făcută această conexiune.
Dacă te aștepți ca cineva să îndeplinească niște criterii, atunci trebuie să fie foarte clar care sunt acestea.
Dacă printre criterii ar fi fost acela al eliminării complete a corupției, atunci da, Bulgaria și România nu ar intra în Schengen. Există îngrijorări privind statul de drept, corupția și drepturile fundamentale în Bulgaria și România? Dumnezeule, da! Dar asta e ceva diferit. Sunt criterii tehnice, care au fost întrunite, pentru aderarea la Schengen.
Sunt voci care constată că UE cere de la România și Bulgaria mai mult decât de la alte state: Ungaria, Polonia pun probleme legate de statul de drept și, totuși, iată-le în Schengen.
Absolut și asta arată clar că e un fel de abordare politică, o evaluare politică de fapt, care are legătură mai degrabă cu politica internă a Olandei sau a altor state, o abordare are astfel prea puțin de-a face cu analiza obiectivă dacă România și Bulgaria au întrunit criteriile pentru Schengen.
Credeți că Kremlinul ar putea specula lipsa de unitate a UE în această chestiune?
Nu am legături bune cu Kremlinul, nu am surse, dar așa cum am văzut deseori Kremlinul speculează această lipsă de unitate din UE, fie că e vorba despre Schengen sau altceva.
E clar că orice oportunitate pe care Kremlinul o vede o va și folosi.
L-am auzit miercuri pe acel europarlamentar german, de la AfD, vorbind în termeni extremi de duri despre România.
A fost complet inacceptabil, dar așa sunt extremiștii. Și în Parlamentul olandez avem astfel de extremiști, avem și politicieni legați direct de cercurile lui Putin.
Sper ca dezbaterea din Parlamentul European să fi pus presiune. Partidul meu și alte partide de centru-stânga vom continua să luptăm pentru asta, dar nu va fi ușor, nu există garanții.