Dezbaterea privind aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen din Parlamentul European a fost bruiată de declarațiile dure făcute de doi eurodeputați extremiști germani, unul dintre ei taxând România drept un Vest sălbatic, care nici în UE nu merită să fie. Mai mulți europarlamentari români au cerut sancționarea acestor declarații.
„Cum s-a putut așa ceva, o țară cu așa infrastructură, corupție, criminalitate să fi fost primită în UE? Nu avem nevoie de România și Bulgaria nici în Uniunea Europeană, nici în Schengen!”, a spus eurodeputatul de extremă dreaptă Guido Reil (Germania, Alternative für Deutschland), un atac pe un ton nepotrivit, așa cum a remarcat și coordonatorul dezbaterii. Mai mulți eurodeputați români au sancționat și ei acest ton la adresa României.
Totodată, europarlamentarii români au atenționat că orice decizie de a amâna din nou aderarea României la Schengen nu face decât să încurajeze platformele populiste și extremiste.
Parlamentul European a dezbătut miercuri aderarea României la Spațiul Schengen, orice rezoluție adoptată în acest sens putând pune presiune pe Consiliul UE, instituția care poate decide propriu-zis. Tonul majoritar este pro-aderării celor două state, care îndeplinesc toate criteriile. Există însă şi voci împotrivă din zona extremistă.
De mai multe ori până acum Parlamentul European a cerut ca România și Bulgaria să fie primite în Schengen. PE a adoptat rezoluții și în acest sens, dar spațiul Schengen nu a fost extins, pentru că guvernele naționale ale UE trebuie să decidă în unanimitate intrarea statelor noi în zona fără frontiere.
Intrarea României în Schengen a fost condiționată de două rapoarte pozitive privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), pentru ca MCV-ul să poată fi ridicat.
Declaraţii de azi din PE
Mikuláš Bek, din partea Consiliului UE: "Spațiul Schengen este una dintre cele mai mari realizări ale UE, în ultimii ani au fost presiuni - criza Covid, războiul din Ucraina - de aceea, s-au făcut eforturi pentru a întări zona Schengen.
Președinția consideră că extinderea Schengen e un element important, Bulgaria și România au îndeplinit condițiile necesare, președinția cehă se angajează să facă progrese pentru ca România și Bulgaria să poată intra, președinția încearcă să obțină unanimitate la Consiliul din decembrie.
Vor fi vizite în Bulgaria și România săptămâna viitoare și vor asigura confirmarea aderării la Schengen".
Comisarul Margaritis Schinas: "În aceste patru decenii, în ciuda problemelor, Schengen a continuat să se extindă, e de mult timp vremea să se extindă, Comisia a susținut ca toate statele membre să se alăture acestei zone, asta ar spori securitatea noastră și ar adânci coeziunea. Am făcut progrese în ultimii luni, în decembrie Consiliul a recunoscut că Croația a îndeplinit toți pașii. S-au făcut multe progrese pentru aderarea României și Bulgariei, ambele state așteaptă de mai bine de 11 ani.
Aș dori să laud partenerii noștri bulgari și români pentru felul în care au gestionat valul de refugiați din Ucraina, ne-au făcut mândri de ei.
Nu vorbim despre o reevaluare a României și Bulgariei, ci despre faptul că permitem statelor membre să primească ultimele asigurări că aquis-ul comunitar e respectat de aceste state.
Comisia își reiterează sprijinul complet pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen, avem ocazia în decembrie să luăm aceste decizii istorice. Haideți să ajungem acolo împreună!"
Manfred Webber, PPE: „ România și Bulgaria sunt două state membre ale UE care îndeplinesc toate condițiile, România și Bulgaria sunt gata de Schengen din 2011. 11 ani în care nu s-au făcut progrese, așa ceva este inadmisibil!
România și Bulgaria își au locul în Schengen, mai ales acum, pentru noi nu există cetățeni de gradul 1 și de gradul 2, nu există motive obiective pentru a lăsa România și Bulgaria în afara Schengen”.
Iratxe Garcia Perez (S&D): „Cetățenii Bulgariei și României beneficiază de aceleași drepturi ca toți ceilalți cetățeni UE, e o chestiune de dreptate. (...) Nu putem cere solidaritate de la Bulgaria și România, când UE nu dă dovadă de aceeași solidaritate, așa sunt încurajați populiștii anti-europeni.”
Sophia In 't Veld (Renew Europe): "Mi-e rușine de guvernul olandez, care a fost aici marea problemă, în mare măsură din motive de politică internă. Cer premierului Olandei să respecte legea și să susțină aderarea României și Bulgariei la Schengen".
Un ton extrem de dur la adresa României
Eurodeputatul de extremă dreaptă Guido Reil (Germania, Alternative für Deutschland) a avut un ton extrem de dur la adresa României, iar coordonatorul dezbaterii i-a atras atenția că asemenea declarații sunt inadecvate:
"România este Vestul sălbatic din mijlocul UE, Ucraina are o infrastructură mai bună. Cum s-a putut așa ceva, o țară cu așa infrastructură, corupție, criminalitate să fi fost primită în UE? Nu avem nevoie de România și Bulgaria nici în Uniunea Europeană, nici în Schengen!"
Balázs Hidveghi (Neafiliați): "România și Bulgaria au îndeplinit condițiile acum mai bine de 10 ani, patru state membre s-au opus citând îngrijorări legate de statul de drept. La 10 ani, ne putem gândi că altele au fost motivele, economice sau standarde duble, așa cum se întâmplă deseori față de Europa de Est".
Paulo Rangel (PPE): "România și Bulgaria au trecut cu bine peste toate testele: criza refugiaților ucraineni a fost o provocare uriașă, iar comportamentul lor a fost ireproșabil. E momentul să decidem în sfârșit că sunt membri cu drepturi depline în spațiul Schengen".
Cristian Terheș (ECR): "S-a confirmat faptul că România și Bulgaria au îndeplinit de 11 ani toate condițiile. Și totuși noi în 2022 mai avem această discuție."
Siegfried Mureșan (PPE): "România poate securiza o frontieră a zonei Schengen în orice condiții. (...) Includerea României și Bulgariei în Schengen va face UE mai sigură. Așa cum am acceptat Suedia și Finlanda în NATO, pentru a fi mai siguri, la fel trebuie să acceptăm România și Bulgaria în Schengen. Vă cer să dăm dovadă de solidaritate și să întărim UE".
Dan Nica (Grupul Socialiștilor) a cerut măsuri contra eurodeputatului de extremă dreapta Guido Reil, cel care a anunțat că România nu trebuie să fie nu în Schengen, dar nici în UE:
"Suntem printre primii care punem în practică schimbările din acquis-ul comunitar. Nu putem accepta ca românii să suporte această umilință, această situație trebuie să înceteze, românii sunt printre cei mai proeuropeni".
Gunnar Beck, eurodeputat din Alternative für Deutschland (Germania): "Decât să extindem Schengenul cu trei state corupte, mai bine regândim Schengen."
Eurodeputatul Vlad Botoș, Renew Europe, a cerut drept la replică și a spus că declarațiile lui Beck și Reil sunt ”inadmisibile”.
”E o nerușinare, am crescut în cultura germană, n-am auzit niciodată un ton ca cel folosit de dumneavostră”, a spus el, adresându-se în limba germană.
Dragoș Tudorache (Renew Europe): "Salut declarațiile Comisiei, ale Consiliului, dar să nu uităm că am ma avut ferestre de oprotunitate și totuși cetățenii noștri, firmele noastre stau la cozi la frontiere. (..) Responsabilitatea trebuie căutată și în guvernele noastre, fac un apel la colegii mei să lucrăm împreună acasă, la pachetul de legi pentru justiție, să facem un pact în Parlamenul național pentru Schengen".
Rareș Bogdan (PPE), care l-a pomenit în declarație și pe Iancu de Hunedoara: "Ce trebuie să mai facem pentru a fi tratați de la egal la egal și respectați? Să provocăm o criză alimentară la nivel european, să blocăm la graniță trenurile și sutele de camioane cu cereale care tranzitează zilnic România spre piețele occidentale, în Olanda, Belgia, Franța, Austria, Germania, Italia? Nu ne obligați să jucăm și noi dur, am fost mult prea eleganți și tăcuți până acum, nu-i trimiteți pe români în brațele populiștilor și extremiștilor".
Rovana Plumb (Socialiști): " Criteriile tehnice le îndeplinim de 11 ani și asta a fost confirmat de nenumărate ori. (...) Amânările repetate au fost din motive politice și decizia de acum e tot politică".
Dacian Cioloș (Renew Europe): Aș fi să-i transmit domnului Reil (cel care a atacat dur România. n.r.) că dacă România nu și-ar fi făcut treaba la frontiere, ar fi văzut cu adevărat ce e Vestul sălbatic. (...) Aveți încredere în zecile de mii de români care au apărat democrația în stradă. Orice amânare a intrării României în Schengen e o mână de ajutor dată pppuliștilor și extremiștilor din România".
Nicu Ștefănuță (Renew Europe) a vorbit despre nevoia ca UE să fie unită și solidară.
Victor Negrescu (Socialiști): "Dacă toți din sală suntem pentru aderare, insist să ni spună dacă în decembrie va exista un vot pentru în Consiliu. Solicit să cerem sprijinul Curții de Justiție europene".
Ramona Strugariu (Renew Europe): "Chiar merităm să fim în Schengen. Sunt aici colegii din coaliția de aderare, PNL și PSD au avut, cu o excepție, toate guvernele. Îi rog să ne batem de data asta real și eficient pentru Schengen, să reparăm Legile justiției".
Vicepreședintele CE, Margaritis Schinas: "A partaja responsabilitatea presupune că poți împărți suveranitatea și nu există suveranitate de rangul 1 și de rangul 2. (...)
Zona Schengen nu aparține politicienilor, ci europenilor. Salut declarația doamnei Sophia In 't Veld care i-a spus premierului țării sale că zona Schengen nu îi aparține. "
CONTEXT
Preşedintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, a declarat săptămâna trecută că Bulgaria şi România trebuie să devină în sfârşit state membre ale spaţiului Schengen şi că ele încă aşteaptă, alături de Croaţia, ca decizia finală în acest sens să fie luată de Consiliul UE.
"Bulgaria, Croaţia şi România îndeplinesc condiţiile pentru a adera la zona Schengen şi încă aşteaptă ca decizia finală să fie adoptată de Consiliul UE. Locul lor este în spaţiul Schengen. Aveţi sprijinul total al Partidului Popular European", a transmis preşedintele formaţiunii paneuropene, care conduce şi grupul PPE din Parlamentul European.
România merita să fie în Schengen de multă vreme deja, pierde sute de milioane de euro anual pentru că nu este, iar guvernul actual nu și-a găsit un moment mai prost să vină cu aceste Legi ale justiției total imperfecte, nepotrivite și atunci să mai dea un argument celor care se opun intrării României în Schengen, a spus europarlamentarul Nicu Ștefănuță (USR/Renew Europe), într-un interviu consacrat temei crizei energetice.
"Să o spunem foarte clar: România merita să fie în Schengen de multă vreme deja, România pierde sute de milioane de euro anual pentru că nu este în Schengen, prin tot acel timp în plus pe care îl petrec companiile la graniță, prin faptul că Dacia plătește cu 300 de euro pe camion pe zi întârzierea aceasta, deci toate aceste elemente trebuie eliminate.
Suntem pregătiți pe partea asta. Ceea ce pentru mine este strigător la cer este că guvernul actual nu și-a găsit un moment mai prost să vină cu aceste Legi ale justiției total imperfecte, nepotrivite și atunci să mai dea un argument celor care se opun pentru a fi în Schengen".
Cine face parte din Shengen
Spațiul Schengen include 26 de țări: 22 din Uniunea Europeană și patru din afara acesteia.
Toate statele UE fac parte din Schengen, cu șase excepții: Irlanda și Marea Britanie, care au ales să nu devină membre și au propriul spațiu comun de călătorie, și Bulgaria, Croația, Cipru și România, care ar trebui să se alăture spațiului Schengen.
Patru țări din afara UE - Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein - au aderat, de asemenea, la spațiul Schengen.
Principalele beneficii ale aderării la spaţiul Schengen sunt eliminarea controalelor la frontiere şi reducerea considerabilă a timpilor de aşteptare, atât pentru cei care călătoresc individual, cît şi pentru transportatori.