România ar putea intra în sfârşit în Schengen, la sfârşitul anului, dar nu avem încă nicio garanţie, doar câteva date mai concrete despre cum şi când se va lua decizia.
Întrebat despre acest subiect, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat joi că există această posibilitate, însă nu are o garanţie că acest lucru se va întâmpla, totul depinde de evaluarea experţilor care vor veni curând în ţară şi apoi de decizia JAI.
„Există această posibilitate, dar garanţia, trebuie să o spun clar, nu există încă. Ne implicăm cu toţii pentru a reuşi acest lucru, eu, Guvern, europarlamentarii. MAI lucrează foarte intens la aceste chestiuni. Sunt şanse, fiindcă nevoia de unitate în Europa a devenit şi mai clară cu ocazia războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei şi asta se poate realiza dacă România, Bulgaria şi Croaţia vor deveni membre în Spaţiul Schengen”, a spus Iohannis, aflat la Praga.
Întrebat despre opoziţia Olandei, şeful statului a replicat: „Suntem în faza în care se pregăteşte o vizită a experţilor în România care vor să vadă dacă, după 11 ani, ce s-a realizat atunci s-a consolidat, dacă suntem în continuare pe poziţia solidă pe care noi ştim că o avem”.
„După aceea vor fi discuţiile politice şi discucţia finală în JAI, acolo se ia de fapt decizia. Nu toate punctele sunt încă lămurite, dar cred că de data aceasta avem şanse mai bune decât în altă conjunctură”, a completat Iohannis, citat de News.ro.
JAI e pe 8 decembrie
Tot azi a fost chestionat pe subiect şi ministrul de Interne, Lucian Bode. Acesta a precizat că pe 8 decembrie se va desfășura Consiliul Justiție și Afaceri Interne al UE ”la care sperăm ca România să fie acceptată în Schengen”.
”Până atunci va exista un raport al unei echipe de experți UE privind managementul frontierelor, cooperarea polițienească și returnarea migranților ilegali”, a confirmat Bode.
”Misiunea de evaluare a UE e compusă din experți din 15 state membre. Olanda nu a trimis niciun expert evaluator, deși orice stat membru Schengen putea trimite propriii experți. Primele concluzii ale experților sper să fie prezentate la Consiliul JAI de săptămâna viitoare de la Luxemburg”, a adăugat ministrul.
Kelemen Hunor: Şi Olanda va înţelege
Comentând reticenţa Olandei la aderarea noastră, vicepremierul Kelemen Hunor afirmă că amânarea timp de 11 ani a fost consecinţa faptului că unele state s-au opus pe alte considerente decât cele tehnice, ceea ce "este inacceptabil", iar el e convins că şi Olanda "va înţelege" că trebuie să cedeze.
"Ceea ce s-a întâmplat României este inacceptabil. În 2011 eram în Guvern când noi am primit raportul din partea Comisiei, după multe verificări, şi în acel raport scria că România îndeplineşte toate condiţiile pentru a intra în Spaţiul Schengen.
Dar permanent au fost unii care au blocat intrarea noastră pe alte considerente, nimeni nu spunea că (România - n.red.) nu îndeplineşte criteriile tehnice. Deci era ceva inacceptabil.
În acest moment, la fel. Urmează încă o evaluare, totuşi au trecut 11 ani de la ultima evaluare. Sigur că noi îndeplinim criteriile tehnice şi în 2022 şi pentru a intra în Spaţiul Schengen nu există alte criterii, doar tehnice.
România în mod normal de la 1 ianuarie, împreună cu Bulgaria şi Croaţia, pe transport terestru şi pe apă, intră în Spaţiul Schengen, iar pe aeroporturi intră din martie. Eu cred că aceasta va fi decizia", a spus Kelemen Hunor, prezent joi la Arad.
El a adăugat că "nu putem accepta până la nesfârşit această discriminare" şi a afirmat că "în Olanda mai există o oarecare reticenţă". "Dar văd că deja şi olandezii tind spre a susţine aderarea României, iar în Finlanda nu cred că mai există (reticenţă - n.red.). Sunt convins că şi Olanda va înţelege că această atitudine de a bloca, pe nişte criterii care nu au nicio legătură cu criteriile pentru Spaţiul Schengen, nu poate fi susţinută", a mai afirmat Kelemen Hunor, citat de Agerpres.
Dezbaterea de miercuri privind aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen din Parlamentul European a fost bruiată de declarațiile dure făcute de doi eurodeputați extremiști germani, unul dintre ei taxând România drept un Vest sălbatic, care nici în UE nu merită să fie. Mai mulți europarlamentari români au cerut sancționarea acestor declarații.