În opinia şefului diplomaţiei germane, Heiko Maas, stoparea proiectului Nord Stream 2 ar duce la izolarea economică a Rusiei, împingând-o, din perspectivă geostrategică, în braţele Chinei.
Domnule Maas, observăm în prezent tensiunile existente între Washington şi Moscova. La ce nivel al escaladării s-a ajuns dacă preşedintele SUA în exerciţiu, Joe Biden, îl califică pe preşedintele rus Vladimir Putin drept „ucigaş”, iar Moscova îşi recheamă de la post ambasadorul din SUA?
Maas: Nu este sarcina mea să comentez toate afirmaţiile preşedintelui american. Am ajuns, din păcate, la un nivel foarte scăzut în relaţiile cu Rusia. Nu vrem să escaladăm suplimentar situaţia.
Eu cred că trebuie, de fapt, să existe şi de partea rusă un interes pentru bune relaţii cu state europene şi cu Uniunea Europeană. Dar când există situaţii cum e cea legată de Alexei Navalnîi, atunci fiecăruia trebuie să-i fie clar că aşa ceva nu poate să rămână fără consecinţe, din perspectivă europeană.
Administraţia americană acuză Rusia că s-a amestecat de două ori masiv în alegerile din SUA. În Germania ne aflăm într-un an electoral. Vă temeţi şi dumneavoastră de o asemenea imixtiune?
În orice caz suntem atenţi. Ştim şi din raportul prezentat recent la Bruxelles de SEAE (Serviciul European de Acţiune Externă - n. red.) că Germania este una din ţintele principale ale campaniilor de dezinformare ruseşti şi ale unor activităţi cibernetice.
Din acest punct de vedere, luăm măsuri de contracarare, dar aşteptăm, desigur, ca acestea să nu aibă loc.
Este complet inacceptabil să se încerce pe această cale influenţarea din afară a proceselor democratice din alte ţări, cum este Germania.
Ştim că există astfel de încercări de influenţare prin dezinformări ţintite sau atacuri cibernetice. Şi sper că experienţele care au fost făcute în trecut în alte locuri vor face ca aşa ceva să nu se întâmple în campania electorală din Germania. Din acest punct de vedere, vom rămâne foarte atenţi.
Rusia trebuie să respecte libertatea presei
Rusia va inaugura curând în Germania un post de televiziune în limba germană. Moscova ameninţă acum Berlinul cu "contramăsuri dure", fiindcă, aparent, Russia Today în limba germană nu-şi poate deschide un cont bancar în Germania. La ce măsuri vă aşteptaţi?
Conturile bancare ale Russia Today nu sunt de competenţa noastră. La noi există reguli clare în baza libertăţii presei. Aici pot face şi televiziunile de ştiri un program ale cărui buletine informative poate nu ni se par mereu de înţeles. Plecăm de la premisa că, în baza drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, a libertăţii presei, a libertăţii mass-media, în Rusia sunt valabile lucruri asemănătoare, iar ziariştii germani îşi pot desfăşura activitatea nestânjeniţi.
Rusia este membră a Consiliului Europei. Libertatea presei este una din libertăţile centrale, la care Rusia a aderat în acest cadru. Noi facem asta la noi şi aşteptăm ca în Rusia problematica să fie tratată la fel.
Deci planurile Russia Today în Germania nu sunt o problemă în acest context?
O astfel de procedură nu se decide la nivel politic, fiind de competenţa instituţiilor de resort. De aceea, discuţiile despre care se vorbeşte nu au fost iniţiate de noi şi nici nu au apărut ca urmare a acţiunilor noastre. Noi ne ţinem de regulile libertăţii presei. Independent de faptul că ne plac sau chiar nu ne plac ştirile produse de organele care desfăşoară aici activităţi jurnalistice.
Anexarea Crimeii a fost o încălcare a dreptului internaţional
Germania a fost privită la nivel internaţional, vreme de decenii, ca o punte între Est şi Vest. Acest rol s-a estompat tot mai simţitor de la anexarea Crimeii. Tocmai aţi solicitat retrocedarea peninsulei, dar cum arată planul în acest sens?
Anexarea a fost şi este clar contrară dreptului internaţional. Poziţia noastră este că trebuie retrocedată. Aceasta nu este o temă care poate fi rezolvată cu mijloace militare, dar vom exprima în continuare clar această aşteptare în raport cu Rusia şi vom acţiona în mod corespunzător. Eu cred că şi Rusia trebuie să aibă un interes să-şi normalizeze iarăşi relaţiile mai ales cu Europa. Şi un pas important în această direcţie ar fi soluţionarea conflictului din estul Ucrainei.
Credeţi cu adevărat că peninsula va fi retrocedată cândva Ucrainei?
Aceasta este poziţia noastră. Sunt conştient că acesta va fi un drum extraordinar de dificil.
Să nu împingem Rusia în braţele Chinei
Dar Rusia nu dă curs solicitărilor dumneavoastră. Nici în privinţa eliberării lui Alexei Navalnîi. Nu trebuie să devină proiectul Nord Stream 2 subiectul unor negocieri, astfel încât să se mişte ceva?
Sancţiunile ar trebui să aibă obiectivul de a contribui la o schimbare de comportament. De sancţiuni se leagă, desigur, şi un mesaj politic, o luare de poziţie faţă de chestiuni pe care nu vrem să le acceptăm fără consecinţe, cum este pentru Europa cazul Navalnîi.
Poziţia noastră faţă de Nord Stream 2 este cunoscută. Dacă firmele care participă la finalizarea proiectului şi-ar stopa activitatea, aceasta nu va avea neapărat efecte concrete asupra cazului Navalnîi.
Noi nu credem că este corect să izolăm Rusia din punct de vedere economic. Izolarea economică a Rusiei ar avea efectul geostrategic de strângere şi aprofundare a relaţiilor ruso-chineze. Aceasta nu poate fi în interesul nostru strategic. Dimpotrivă, am risca să nu mai putem discuta deloc cu Rusia despre astfel de teme.
Nu vor exista sancţiuni împotriva Republicii Belarus
Sunt în schimb posibile sancţiuni economice împotriva Republicii Belarus? De ce Germania nu impune sancţiuni dure, cu adevărat dureroase, împotriva regimului Lukaşenko?
Am convenit să decidem mereu la nivel european în materie de sancţiuni. Este valabil şi în cazul Belarus. În cazul sancţiunilor trebuie mereu să fim atenţi să-i lovim pe cei care trebuie şi nu societatea civilă în ansamblu. Trebuie deci să avem în vedere şi consecinţele economice ale unor astfel de sancţiuni. De aceea, ne-am decis în cazul Belarus să facem o listă cu cei răspunzători. Este valabil nu doar pentru Lukaşenko, ci pentru întregul său aparat. Vom merge în continuare pe acest drum.
Lidera Opoziţiei, Svetlana Tihanovskaia, vrea să supună online la vot mandatul de negociere între Guvern şi societatea civilă. Este acesta drumul corect?
Alegerile din august, anul trecut, au fost falsificate. De aceea, domnul Lukaşenko nu are legitimitate pentru a guverna ţara. Din această perspectivă, supunerea la vot este o propunere bună, pe care o putem sprijini integral.
Solicităm deja de câteva luni un dialog naţional, care să includă cât mai larg societatea civilă. O ofertă în acest sens a OSCE, sub preşedinţia suedeză, este deja făcută. Aceasta este singura posibilitate realistă de ieşire din criza internă, dar domnul Lukaşenko trebuie să fie dispus s-o accepte.
Obiectivul nostru rămâne în continuare următorul: oamenii din Belarus trebuie să aibă permisiunea să-şi aleagă liber şi echitabil guvernul. Este dreptul lor.
Dacă domnul Lukaşenko nu este preşedintele legitim, atunci cine este el pentru dumneavoastră?
El se cramponează de putere cu mijloace dictatoriale şi calcă în picioare valorile noastre liberale. Astfel, el încalcă legea. Încalcă legea ţării sale şi dreptul internaţional.
Autor: Rosalia Romaniec
