Premierul desemnat Eugen Tomac promite că, dacă va ajunge la Palatul Victoria, statul va sprijini sectorul privat, va înceta să mai „lupte” cu antreprenorii și va continua reformele fiscale necesare pentru reducerea deficitului bugetar.
Într-un interviu acordat Politico, Tomac spune că România nu se poate abate de la traiectoria de reducere a deficitului, chiar dacă măsurile de austeritate au afectat comunitățile cu venituri mai mici.
„Bugetul pe 2026 se închide cu un deficit de 6,2%, în scădere de la 7,6% în 2025. România s-a angajat la 5,1% în 2027. Această traiectorie nu este negociabilă”, a declarat Tomac pentru Politico.
Premierul desemnat susține că nu vor exista noi taxe pe muncă sau pe capitalul productiv, iar efortul va fi concentrat pe partea de cheltuieli.
„Nu vor exista taxe noi pe muncă sau pe capitalul productiv. În schimb, vom continua să reconstruim partea de cheltuieli”, a spus el.
Tomac a fost desemnat de președintele Nicușor Dan să formeze un guvern tehnocrat, după căderea guvernului condus de Ilie Bolojan. Misiunea sa este însă dificilă. PNL, partidul fostului premier Ilie Bolojan, a anunțat deja că nu va susține Cabinetul Tomac, la fel și USR.
Politico notează că un nou eșec politic ar prelungi incertitudinea din România, într-un moment în care analiștii avertizează că instabilitatea poate afecta economia și ratingul de țară. Presiunea este amplificată și de termenul din august pentru reformele necesare accesării unor fonduri europene de aproximativ 11 miliarde de euro prin PNRR.
Tomac spune că România trebuie să respecte trei repere externe importante: finalizarea jaloanelor din PNRR, folosirea instrumentului european SAFE pentru finanțarea apărării și procesul de aderare la OCDE.
„Atingerea acestor trei obiective la timp este, sincer, mai importantă pentru costurile noastre de finanțare decât orice angajament retoric pe care l-aș putea face în acest interviu”, a spus el.
Întrebat cum ar putea păstra PSD de partea sa în timp ce aplică reforme fiscale, Tomac a răspuns că va lucra cu toate forțele parlamentare pro-europene care acceptă realitatea bugetară.
„Conversația onestă cu PSD este aceeași conversație pe care o voi avea cu orice alt partid: nu există spațiu pentru o nouă expansiune fiscală”, a spus Tomac.
El susține însă că acest lucru nu înseamnă ignorarea cetățenilor vulnerabili sau a pensionarilor.
„Puținele resurse pe care le putem aloca, rămânând responsabili fiscal, vor merge în această direcție”, a spus premierul desemnat.
Tomac a admis că românii cu venituri mai mici au fost afectați de încetinirea economiei, de disciplina fiscală, de pierderea avantajului competitiv și de creșterea prețurilor la energie, dar spune că soluția pe termen lung este susținerea antreprenoriatului.
„Trebuie să încurajăm antreprenoriatul și sectorul privat. Acolo se produce bogăția, iar cu cât avem mai multă bogăție, cu atât putem redistribui mai mult către cei mai puțin avuți”, a declarat el.
Premierul desemnat susține că programul său va păstra continuitatea fiscală față de Guvernul Bolojan, dar va schimba accentul.
„Pe traiectoria fiscală și pe reperele europene există continuitate deplină. Calea de reducere a deficitului este aceeași. Acestea nu sunt prioritățile lui Bolojan sau ale lui Tomac. Sunt obiective naționale și priorități pentru România”, a spus el.
Diferența, spune Tomac, va fi în relația cu mediul privat.
„Statul încetează să se mai lupte cu antreprenorii”, a declarat el pentru Politico.
Tomac promite consultări permanente cu mediul de afaceri, un inventar public al tuturor autorizațiilor cerute pentru activități comerciale și eliminarea celor care nu mai au o justificare reală.
El mai spune că guvernul său va accelera digitalizarea și reducerea birocrației pentru cetățeni și antreprenori, va trata antreprenoriatul ca instrument de dezvoltare rurală și va împinge mai rapid proiectele energetice.
„Un sat cu 10 antreprenori este un sat care trăiește; un sat fără măcar un antreprenor este un sat care moare”, a spus Tomac.
În energie, premierul desemnat susține că România trebuie să accelereze proiectele publice și de stat.
„Mai multă energie înseamnă energie mai ieftină”, a declarat el.
O altă miză anunțată este dezvoltarea pieței de capital. Tomac spune că Europa trebuie să își îmbunătățească piețele de capital, iar România trebuie să joace un rol în acest proces.
Pentru termenul de 31 august privind reformele necesare deblocării fondurilor europene, Tomac spune că va pune presiune maximă pe contractori și autorități pentru finalizarea proiectelor.
„Va fi o vară fierbinte. Nu ne putem permite vacanțe în timp ce România pierde bani. Voi fi neiertător cu oricine nu depune efortul necesar”, a spus el.
El afirmă că mai sunt nouă jaloane de reformă care trebuie adoptate prin legislație primară, pentru ca România să nu piardă niciun euro.
„Unele sunt dificile politic. Mă aștept ca Parlamentul să facă ceea ce partidele pro-europene s-au angajat deja să facă și să le adopte”, a spus Tomac.
Dacă Parlamentul nu acționează, guvernul ar urma să folosească toate instrumentele disponibile, inclusiv ordonanțe de urgență, acolo unde cadrul legal permite.
Tomac mai spune că va conduce personal negocierile importante cu Comisia Europeană, invocând experiența sa de europarlamentar și relațiile construite la Bruxelles.
Întrebat dacă un guvern tehnic care continuă restricțiile fiscale riscă să alimenteze neîncrederea în politică și sprijinul pentru extrema dreaptă, Tomac a admis că riscul este real.
„Da, riscul este real și îl iau în serios. Restricția fiscală percepută ca nedreaptă - cea care atinge mai întâi cetățeanul și abia la final pe privilegiați - alimentează extremismul”, a spus el.
Tomac susține că ordinea trebuie inversată: statul trebuie să își plătească partea corectă înainte ca cetățeanul să plătească ceva nou.
El spune că românii nu sunt, în majoritate, împotriva Europei sau a responsabilității, ci sunt obosiți să li se spună una în campanie și opusul după alegeri.
„Un guvern tehnic care spune exact ce va face, în termeni preciși de calendar, și apoi face acel lucru este cel mai puternic răspuns la cinismul pe care extrema dreaptă populistă l-a alimentat”, a spus Tomac.
În privința AUR, Tomac spune că respectă votul fiecărui cetățean, dar exclude colaborarea cu partide care acționează împotriva interesului național.
„Nu voi accepta niciodată și nu voi înțelege partide politice care acționează împotriva interesului național al României, iar AUR a demonstrat un astfel de comportament în mai multe rânduri”, a declarat el.
Întrebat despre corupție, Tomac spune că împărtășește poziția președintelui Nicușor Dan, potrivit căreia corupția este un risc de securitate națională.
„Corupția slăbește statul și erodează încrederea dintre cetățeni și instituțiile publice”, a spus Tomac.
El susține că soluțiile sunt întărirea instituțiilor, transparența cheltuielilor publice, digitalizarea serviciilor publice și responsabilitatea clară.
Tomac a fost întrebat și dacă statul trebuie să explice mai mult anularea alegerilor prezidențiale din 2024. El a răspuns că faptele sunt clare: un candidat a încălcat legea electorală și a beneficiat de un avantaj semnificativ față de ceilalți candidați.
„Cetățenii au, desigur, dreptul să știe și să înțeleagă raționamentul din spatele deciziilor instituționale majore. Cred că raportul complet privind anularea alegerilor, odată publicat, va ajuta la clarificarea acestor chestiuni”, a spus el.
Tomac a precizat că, dacă va fi confirmat de Parlament ca prim-ministru, va renunța la mandatul de europarlamentar, cele două funcții fiind incompatibile.
Întrebat cât speră să rămână premier, el a spus că nu se concentrează pe durata mandatului, ci pe rezultate.
„Obiectivul meu nu este cât timp voi servi, ci să livrez rezultate”, a spus Tomac.
Întrebat ce speră să obțină până la finalul mandatului, răspunsul său a fost: „O Românie mai puternică, în care propriii cetățeni să aibă din nou încredere”.
