Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, anunţă, joi, o execuţie bugetară de peste 90% şi un record în atragerea de fonduri europene, afirmând că toate sumele care vor fi alocate vor fi cheltuite.
”Varianta de rectificare vine din teama că nu am cheltui aceşti bani? Sau tocmai, că i-am cheltui?”, afirmă Drulă, explicând de ce este necesară suplimentarea fondurilor.
”Execuţia bugetară:
1) Componenta fonduri europene: +21,5% faţă de 2020 la 7 luni. Ne menţinem ţinta de a absorbi toate cele 8 mld. lei alocate.
2) Componenta fonduri naţionale: peste 90% execuţie - faţă de 70% în 2020 (3 mld lei faţă de 2,45 mld lei)”, a scris, joi, pe facebook, Cătălin Drulă.
Acesta afirmă că există ”recorduri istorice la Transporturi şi pe fonduri europene, şi pe naţionale”.
”Până la urmă, varianta de rectificare, sub solicitarea Ministerului Transporturilor, vine din teama că nu am cheltui aceşti bani? Sau tocmai, că i-am cheltui? Eu garantez că vom cheltui banii solicitaţi. Şi asta pentru că vreau să facem Transporturile din România mai moderne, mai eficiente şi să le scoatem din starea de subfinanţare. Pentru asta lupt zi de zi”, a mai scris ministrul.
Acesta a detaliat alocarea bugetară din bugetul de stat pe 2021:
”Pe fonduri europene: 8 mld lei - creştere de la 6,2 mld lei în 2020; o alocare suficientă şi o vom folosi.
Pe fonduri naţionale: 6,3 mld lei - SCĂDERE DE 10% de la 7,1 mld lei în 2020 - INSUFICIENT; ar trebui MAI MULTE fonduri ca în 2020, în condiţiile în care datoriile făcute în 2020 au fost rostogolite în 2021, avem plăţi one-time din trecut (sentinţe judecătoreşti) şi efectul pandemiei asupra veniturilor în Transporturi a continuat.
Am discutat cu premierul la alcătuirea bugetului în februarie că vom compensa deficitul pe fonduri naţionale la prima rectificare; am reluat această discuţia de atunci în cadrul mai multor întâlniri”.
Cătălin Drulă a detaliat şi contextul economic:
”Companiile din domeniul feroviar şi de metrou au fost preluate cu mari pierderi şi datorii la sfârşitul anului 2020. Spre ex., CFR Călători înregistra 490 mil. lei datorii şi 460 mil lei eşalonări ale datoriilor la bugetul de stat şi la bănci comerciale, Metrorex înregistra datorii de 370 mil lei la sfârşitul lui 2020 ş.a.m.d. Am depus mari eforturi şi de la minister şi cu conducerile companiilor pentru reducerea cheltuielilor şi creşterea veniturilor şi am reuşit să echilibrăm situaţia, dar este nevoie de o injecţie de capital în contul datoriilor istorice”.
Drulă afirmă, de asemenea, că sistemul feroviar ”a fost subfinanţat şi decapitalizat zeci de ani”.
”În 2020 şi 2021 a primit lovitura suplimentară a pandemiei cu pierderile de venituri aferente. Orice proces de reformă şi restructurare, fără o capitalizare corespunzătoare, rămâne doar o dorinţă. Are nevoie de capitalizare - investiţii în echipamente, linii, trenuri şi modernizare de procese + stingerea datoriilor istorice. Am început acest proces, dar el nu poate funcţiona fără finanţare”, a mai transmis ministrul.
Drulă explică şi ce ar trebui să acopere sumele solicitate la rectificarea bugetară:
- Creşterea alocărilor pentru întreţinerea infrastructurii rutiere şi feroviare. Am făcut record de absorbţie anul acesta şi pe întreţinere. Consecinţa eventualei nealocări: frânarea programului de asfaltări, marcaje, reparaţii ale drumurilor, precum şi a celor de înlocuire la rând (reînnoire) la calea ferată.
- Plata reducerilor legale la transportul cu trenul şi metrou pentru elevi, pensionari, veterani. Suma alocată la începutul anului de 350 de mil de lei este insuficientă. În 2019 s-au plătit 685 mil lei, iar în 2020 s-au plătit 450 mil lei (an de pandemie cu lockdown). Consecinţa eventualei nealocări: pagubă de sute de milioane în bugetul CFR Călători şi al celorlalţi operatori privaţi, care au acordat conform legii aceste reduceri. Poate duce inclusiv la intrarea în incapacitate de plată.
- Plata sentinţelor judecătoreşti pentru proiecte de acum 5-10 ani, titluri defintive, executorii (“claim-uri”). Consecinţa eventualei nealocări: poprire pe conturile CNAIR, blocarea programelor de întreţinere, blocarea proiectului Lugoj-Deva lot 2 (sector Margina-Holdea/Coşeviţa, tunelurile “urşilor”).
- Plata ajutoarelor de stat “COVID” cu aprobarea Comisiei Europene pentru pierderile de venituri ale companiilor de transport cauzate de pandemie (astfel de ajutoare a fost acordate în celelalte state membre pentru a compensa pierderile). Consecinţa eventualei nealocări: incapacitate de plată în sistemul feroviar, riscuri la plata salariilor, neplata furnizorilor etc.
”Am încredere că vom găsi o variantă de rectificare prin care să putem continua reforma şi investiţiile în Transporturile din România, obiectiv prioritar în programul de guvernare”, a încheiat ministrul Transporturilor.
Liderii USR PLUS sunt total nemulţumiţi de suma pe care a primit-o Ministerul Transporturilor la rectificarea bugetară, puţin peste 300 de milioane de lei, deşi Cătălin Drulă ceruse de aproape 10 ori mai mult pentru proiecte de infrastructură, au declarat surse politice pentru News.ro.
Liderii USR PLUS contestă faptul că Ministerul Transporturilor a primit o sumă infimă, în timp ce premierul a alocat nu mai puţin de 3 miliarde de lei pentru Fondul de Rezervă Bugetară, bani destinaţi autorităţilor locale.
Premierul Florin Cîţu a afirmat, joi, că ar trebui să ia bani de la Ministerul Transporturilor, nu să dea.
”În primul rând, la Ministerul Transporturilor, nu aş vrea să vorbesc despre aceste cifre, pentru că nu aş vrea să le spun public pentru că încă discutăm. Dar la Ministerul Transporturilor ar trebui să iau bani, nu să dau, după execuţia bugetară”, a afirmat Florin Cîţu, la finalul şedinţei de joi a Guvernului.
În plus, Cîţu afirmă că suma vehiculată pentru Fondul de Rezervă Bugetară nu este corectă.
