În dimineața zilei de 18 decembrie 1989, în timp ce la Timișoara regimul comunist încerca să înăbușe protestele de stradă, Nicolae Ceaușescu pornea în ultima sa vizită ca șef de stat. Avionul prezidențial decola spre Teheran.
Ceaușescu urma să-l întâlnească pe președintele Iranului Ali Akbar Hashemi Rafsanjani.
În jurul acestei vizite, în zilele tulburi de atunci, s-au țesut zeci de speculații și teorii ale conspirației, dar mărturiile ulterioare ale liderilor comuniști arată că acea vizită fusese planificată cu luni înainte, iar Ceaușescu urmărea să încheie contracte comerciale pentru a obține mai mult petrol.
Ion Stoian, ministrul de Externe de la acea vreme, a povestit că Nicolae Ceaușescu, pe tot parcursul zborului, care a durat în jur de patru ore, n-a ieșit din “camera de odihnă”, ceea ce arată preocuparea acestuia pentru criza pe care o lăsase în urmă.
La peste trei decenii de la apogeul relațiilor dintre cele două state s-a ajuns la nivelul cel mai de jos, când forțele militare iraniene, în urma unui atac cu o dronă asupra unui petrolier israelian, au ucis un cetățean român, căpitanul vasului. În atac și-a pierdut viața și un britanic.
România ia în calcul un răspuns adecvat, orice ar însemna acest lucru
Acțiunea care a avut loc în data de 29 iulie în Marea Arabiei a declanșat o criză internațională.
Israelul, Marea Britanie, România și SUA au condamnat atacul asupra petrolierului israelian și au anunțat că își rezervă dreptul să reacționeze la această agresiune, soldată cu pierderea de vieți omenești.
“Luând în considerare elementele transmise de partenerii internaționali strategici ai României, care s-a coordonat cu Statele Unite ale Americii și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, cu privire la atacul împotriva vasului Mercer Street, în urma căruia un cetățean român și un cetățean britanic au fost uciși, MAE subliniază următoarele:
- România condamnă cu fermitate atacul cu dronă, absolut inacceptabil, comis asupra vasului Mercer Street, care s-a soldat cu pierderea vieții comandantului navei, cetățean român, care a căzut demn la datorie”, se arată în comunicatul oficial.
“Având în vedere elementele prezentate de partenerii internaționali ai României cu privire la faptul că atacul a avut caracter deliberat și, respectiv, a fost coordonat de Iran, România solicită prezentarea de explicații de către autoritățile iraniene, fără întârziere, și își rezervă dreptul de a acționa în consecință, alături de partenerii săi internaționali, pentru un răspuns adecvat”, mai precizează documentul.
România a declanșat o serie de acțiuni diplomatice, cerând ca instituțiile internaționale să reacționeze și să condamne atacul Republicii Islamice Iran.
Donald Trump ordonă uciderea unui general iranian
Între Israel, SUA și Iran e un conflict deschis de peste 40 de ani. Republica Islamică e o amenințare pentru statul Israel.
Cu o populație de 82 de milioane de locuitori, cu o armată regulată de 425.000 de militari activi la care se mai adaugă și 120.000 de soldați ai unei armate paralele, “Garda Revoluționară Islamică”, Iranul consideră că statul Israel trebuie desființat.
În acest sens, regimul de la Teheran încearcă de mulți ani să obțină “uraniu îmbunătățit” pentru a declanșa producția de arme nucleare. Aceste planuri ale Iranului au fost zădărnicite de Israel și SUA care văd asta ca pe o amenințare la adresa securității globale.
În 3 ianuarie 2020, la ordinul lui Donald Trump, președintele SUA la acea vreme, un atac cu dronă îl ucide pe generalul Qassem Soleimani, un conducător al Gărzii Revoluționare Islamice.
Această acțiune a provocat furia Iranului, care de atunci a condus mai multe acțiuni de răzbunare și susținere a două organizații teroriste Hamas, în Fâșia Gaza, și Hezbollah, în Liban.
Diplomația Uniunii Europene se grăbește încet
Din luările de poziție din ultimele zile, România va încerca o “pedepsire” diplomatică internațională a Iranului, fără vreo intenție de reacție punctuală.
Dar asta nu înseamnă că în cazul în care Israel și SUA, mult mai implicate în conflictul din zonă, vor reacționa, România nu va fi de partea lor.
Fără voia noastră, această tragedie apropie și mai mult România de SUA, Israel și Marea Britanie, mai ales că din partea Uniunii Europene reacția la incident a fost întârziată.
În data de 3 august, ministrul de Externe a avut o convorbire telefonică și cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene Josep Borrell.
Acesta “a exprimat condoleanțe pentru decesul cetățeanului român și a evidențiat gravitatea acestui atac, asigurând că Uniunea Europeană este solidară cu România ca stat membru al Uniunii afectat de incident, urmărind îndeaproape și activ evoluțiile în acest caz”, a anunțat Ministerul de Externe printr-un comunicat.
Israelul cere implicarea comunității internaționale
Ministrul de Externe al Israelului, Yair Lapid, a declarat că atacul a fost executat la ordinul lui Saeed Ara Jani, comandantul diviziei de drone a Gărzii Revoluționare Islamice, anunță cotidianul Jerusalem Post.
Șeful diplomației israeliene a cerut Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze și să aplice legislația internațională.
„Ce face comunitatea internațională în acest sens? Mai există dreptul internațional? Mai există capacitatea și voința de a-l impune?”, a întrebat oficialul din Israel, conform sursei citate. „Dacă răspunsul este da, trebuie să se acționeze acum”, a cerut diplomatul.
Gilad Erdan, ambasadorul Israelului la ONU, s-a arătat extrem de îngrijorat de faptul că garda islamică din Iran dezvoltă armament tot mai sofisticat pentru a ataca de la distanță ținte militare și civile ale statelor din zonă.
“De-a lungul timpului, Garda Revoluționară Islamică a dezvoltat arme periculoase și precise, cum ar fi drone de atac și rachete cu rază lungă de acțiune, pe care le folosește împotriva civililor și obiectelor civile din țările din regiune, fie direct, fie prin intermediul grupurilor teroriste sponsorizate”, se arată într-un mesaj transmis de diplomat Consiliului de Securitate al ONU.
Tensiunile din Marea Arabiei continuă. La câteva zile de la atacul cu dronă, o altă navă comercială a fost ținta unei preluări cu forța de către un comando înarmat.
Deturnarea s-a încheiat după o zi, fără daune, prin retragerea atacatorilor. Oficialii iranieni au negat orice implicare în noul incident.
E de așteptat ca astfel de violențe să mai apară. Nu există niciun indiciu că Iranul va da înapoi.
