La cinci luni de la anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale, românii se întorc duminică la urne, cu o posibilă nouă victorie a extremei drepte în vizor, relatează AFP.
Campanie pe reţelele de socializare, furie şi deziluzie în rândul unei părţi a populaţiei, un număr mare de alegători indecişi: ingredientele sunt aceleaşi ca pe 24 noiembrie, când candidatul critic la adresa UE şi NATO, Călin Georgescu, a ieşit învingător în mod surprinzător.
Exclus din alegeri de Curtea Constituţională ca urmare a suspiciunilor de ingerinţă rusă, acesta a fost înlocuit între timp de o figură consacrată a extremei drepte româneşti, George Simion.
În total, 11 candidaţi concurează pentru funcţia de preşedinte, un post de politică externă, în mare parte ceremonial, dar influent, într-un moment în care România, stat membru UE cu 19 milioane de locuitori, a devenit un pilon-cheie al NATO după invazia rusă din Ucraina vecină.
Preşedintele MAGA
Cu aproximativ 30% din voturi, potrivit unor sondaje care trebuie tratate cu prudenţă pentru că data trecută nu au arătat nici pe departe corect rezultatele, George Simion, 38 de ani, îşi etalează tinereţea, retorica suveranistă şi stăpânirea pe platforma TikTok, pentru a spera să-l "răzbune" pe aliatul său de acum, Georgescu.
„De data aceasta, le vom fura turul al doilea”, a promis el.
Deşi deputatul AUR se declară „mai moderat” şi neagă orice înclinaţie spre Rusia, el împărtăşeşte aceeaşi aversiune faţă de „birocraţii de la Bruxelles”, acuzându-i fără dovezi că au intervenit în procesul electoral, şi promite să redea „demnitatea” unei Românii care a fost prea adesea dispreţuită.
Prin pieţe sau în străinătate pentru a convinge diaspora numeroasă, acest fan al lui Donald Trump se visează „preşedinte MAGA” (Make America Great Again), un slogan afişat uneori pe şepcile sale.
Această abordare o atrage pe Stela Ivan, 67 de ani, care „speră din toată inima” că va câştiga.
După decenii dominate de aceleaşi partide politice, la putere de la sfârşitul comunismului, George Simion ar aduce „schimbarea” şi i-ar aduce înapoi pe fiii ei care au plecat să trăiască în Spania, a spus ea după ce l-a salutat călduros la trecerea prin oraşul Alexandria.
„Vrem pe cineva care să apere interesele românilor în Uniunea Europeană”, a adăugat Eugenia Niculescu, 65 de ani, care, cu o pensie de doar 300 de euro pe lună, se luptă să-şi plătească medicamentele şi facturile într-o ţară afectată de inflaţie.
Alegeri urmărite îndeaproape
Alături de George Simion, trei pretendenţi pot avansa în turul al doilea, programat pentru 18 mai.
Candidatul coaliţiei proeuropene la putere, Crin Antonescu, oferă „stabilitate”. Primarul general al Bucureştiului, Nicuşor Dan, promite să combată „corupţia” şi „aroganţa” clasei politice. Iar mai în spate, fostul premier social-democrat Victor Ponta mizează şi el pe un discurs cu accente trumpiste.
„Cursa a devenit foarte strânsă”, a declarat pentru AFP Remus Ştefureac, directorul institutului de cercetare INSCOP. „Fiecare dintre cei patru poate pretinde postul de preşedinte”.
Dar, în opinia sa, orice se poate întâmpla: campania pe Internet „alimentată cu steroizi”, atacurile verbale şi juridice din ultima linie dreaptă şi „numărul mare de indecişi” pot „răsturna complet” previziunile.
În orice caz, în urma anulării alegerilor, o decizie rară în cadrul UE, scrutinul va fi urmărit îndeaproape.
Mii de persoane au manifestat în ultimele luni pentru a denunţa „o lovitură de stat”. Statele Unite au intervenit şi ele, vicepreşedintele JD Vance cerând ca vocea unui popor redus la tăcere „pe baza unor şubrede suspiciuni ale unei agenţii de informaţii” să fie auzită.
Autorităţile, care au intensificat măsurile preventive şi cooperarea cu reţeaua TikTok, implicată în toamnă, afirmă că au „învăţat lecţiile” din acest fiasco şi se angajează să organizeze „alegeri corecte şi transparente”.