Cum au fost sancționate partidele politice în 2024 și 2025. AUR are cele mai mari sume confiscate - 18,6 milioane de lei

Cum au fost sancționate partidele politice în 2024 și 2025. AUR are cele mai mari sume confiscate - 18,6 milioane de lei
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Autoritatea Electorală Permanentă a aplicat amenzi de 6.171.000 de lei pentru încălcarea legislației privind finanțarea politică din 2024 și 2025.

De asemenea, au fost confiscate sume în valoare de 26,2 milioane de lei.

Cele mai mari sume confiscate (cumulate pentru toate alegerile și control) se regăsesc la AUR, adică 18,6 milioane de lei. În cazul PNL, suma confiscată a fost de 2,7 milioane de lei.

Expert Forum a analizat modul în care sancțiunile aplicate de AEP au fost plătite sau contestate.

Un procent redus din amenzi sau din confiscări este plătit de contravenienți. Din totalul de 6,1 milioane de lei amenzi impuse de către AEP către contravenienți, s-au plătit doar 450.000 de lei (7%).

La confiscări, s-au plătit doar 884.782 de lei din 26,2 de milioane de lei (3%).

Cele mai mari amenzi, însumând 4,3 milioane de lei, au fost aplicate pentru controlul de fond. Iar numeroase amenzi sunt legate de încălcarea articolelor care solicită transparență prin publicarea unor informații anual, în Monitorul Oficial, incluzând date despre venituri.

amenzi partide

Cel mai mare procent din valoarea amenzilor este legat de partidele politice: 5,2 milioane din 6,1 milioane de lei. Formațiunile reprezentând minoritățile naționale nu au primit amenzi, controlul acestora de către AEP fiind legat doar de participarea la alegeri.

Din totalul amenzilor primite, 200 au un cuantum sub 50.000 de lei, inclusiv. S-au înregistrat doar trei cazuri de amenzi primite pentru un proces electoral sau control de fond în valoare de 100.000 de lei, unul de 150.000 și unul de 200.000 de lei, pentru campania lui Călin Georgescu.

De asemenea, au fost confiscate sume în valoare de 26,2 milioane de lei, din care cele mai importante sume sunt legate de europarlamentare (16 milioane de lei) și de parlamentare (5,2 milioane de lei), precum și de localele din 2024 (2,6 milioane lei).

Dintre partidele parlamentare, cele mai mari sancțiuni le-au primit AUR și POT:

partid

Amenzile pot fi plătite și la jumătate, dacă sunt achitate într-un timp scurt, ceea ce se întâmplă în majoritatea cazurilor unde au fost identificate aceste plăți. În unele cazuri, au fost plătite sume mai mici, întrucât deciziile AEP au fost contestate în instanță.

Majoritatea plătesc în termenul de 15 zile de la înștiințare, când pot să plătească doar jumătate.

Într-un număr semnificativ de cazuri, 214 procese verbale, Direcția juridică a fost sesizată pentru executarea plăților. Cea mai mare parte din acestea sunt legate de partide care nu au publicat în Monitorul Oficial informațiile obligatorii de transparență și nu neapărat de partide care au fost sancționate pentru participarea la alegeri.

Din sancțiunile aplicate pentru fond, majoritatea partidelor care nu au publicat informații în Monitorul Oficial, au fost plătite foarte puține. Din 128 de amenzi (fără avertismente), au fost plătite doar 7, iar 6 au fost contestate. În 121 de cazuri, Direcția juridică a pus în mișcare executarea plăților.

Situația dosarelor din instanță

Un număr relativ mic de documente de sancționare este contestat în instanță. Unii contravenienți plătesc sancțiunea și se adresează ulterior instanței pentru a anula documentele de control și pentru a-și recupera eventual și banii.

Durata proceselor este mai degrabă una îndelungată. Puține contestații au fost soluționate, fie pe fond, fie prin decizii finale, deși majoritatea sunt emise în 2024 sau 2025.

În 62 de cazuri, sancțiunile au fost contestate în instanță, cele mai multe fiind legate de prezidențialele din 2025 – 26 de cazuri. Cu toate acestea, cele mai semnificative din punct de vedere al sancțiunilor financiare impuse sunt legate de confiscările impuse la europarlamentarele din 2024, respectiv la prezidențialele din 2025.

Din cele 62 de dosare în instanță, 14 au fost soluționate fie pe fond (10 dosare), fie prin decizie definitivă (4 dosare). În cazul dosarelor cu hotărâri finale, instanțele au decis fie anularea totală, fie parțială a documentelor emise de către AEP.

În cazul dosarelor inițiate de alte persoane, în 13 cazuri este vorba de amenzi primite pentru încălcarea OUG 1/2025, care a reglementat modul de marcare a materialelor electorale în timpul alegerilor prezidențiale. Dintre acestea, doar contestația inițiată de Sebastian-Constantin Popescu a fost soluționată pe fond. O decizie legată de OUG 1/2025 a fost contestată și de Nicușor Dan.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google