La începutul lunii aprilie, după ce a semnat decretele de numire a procurorilor-șefi, deși unii dintre aceștia au primit aviz negativ din partea CSM, Nicușor Dan a ieșit în fața opiniei publice și, printr-o lungă declarație, și-a justificat decizia.
“… am fost foarte fericit când am văzut că doamna procuror Chiriac, care a condus DNA Iași, candidează pentru funcția de procuror general și am fost foarte fericit când am văzut că domnul Miron candidează pentru funcția de procuror-șef DIICOT și bineînțeles că după ce au trecut de testul de la Ministerul Justiției am fost și mai bucuros și am așteptat să-i numesc…”, a declarat președintele României într-o pledoarie care susținea decizia luată, deși aceasta a fost primită cu mare suspiciune de o parte dintre susținătorii săi, dar și de Secția de procurori din CSM.
De la acel moment, în opinia mea, Parchetul General, DNA și DIICOT au început să acționeze servind interesele politice ale șefului statului, cu toate că acest lucru a creat diverse șocuri în rândul opiniei publice și compromiterea și mai mult, dacă se poate, a actului de justiție.
În asociere cu PSD și magistrați aflați sub influența judecătoarei Lia Savonea, sistemul juridic a început vânătoarea liderilor PNL și USR, demolarea celor două partide care au decis, după moțiunea de cenzură, să nu mai facă niciun fel de alianță politică cu PSD.
Preferata, în acțiune
Ieri, prada procurorilor DNA Iași, acolo unde a fost șefă Cristina Chiriac, preferata președintelui, s-a numit Cristina Trăilă, secretar general-adjunct al Guvernului condus de Ilie Bolojan, fostă deputată PNL.
Presa controlată de PSD a primit un nou non-subiect și marea oportunitate de a bate toba cât de “rău” e Ilie Bolojan și cât de corupți sunt oamenii săi.
Trăilă este “suspect” pentru “complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii, pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite…”
Adică, nimic. E investigată din cauza faptului că l-a lăsat pe milionarul Fănel Bogos să ajungă în cabinetul lui Ilie Bolojan, ca să se plângă de nedreptățile pe care i le-a făcut Autoritatea Sanitar-Veterinară, care i-a închis un număr de ferme.
Intervenția lui Bogos la premier n-a avut niciun efect, dar DNA-ul lui Nicușor Dan nu putea rata ocazia să mai taie un cap în PNL-ul lui Bolojan. Puciștii sunt safe, deși Veștea e implicat în ditamai afacerea de corupție.
Cristina Trăilă îmi pare ultima victimă dintr-un șir de investigații ale procurorilor și decizii dubioase ale magistraților care acționează, deja pe față, la comandă politică.
Spotmedia.ro a fost prima publicație care a scris, la începutul lunii iulie, că operațiunea DIICOT de la Dumbrava, județul Bihor, a fost o punere în scenă cu scopul de a-l compromite pe Ilie Bolojan.
De atunci, tot ce s-a întâmplat în acel caz a confirmat faptul că procurorii anti-mafia au fost folosiți în scopuri politice.
La jumătatea lunii iunie, Ciprian Ciucu, popularul primar al Bucureștiului, a fost pus sub control judiciar de către procurorii DNA într-un caz de corupție, legat de o finanțare făcută de un terț în timpul campaniei electorale.
Asta se întâmplă în țara în care Călin Georgescu și-a făcut campanie de milioane de euro la președinție și nu l-a întrebat nimeni de sănătate până n-a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, în condițiile în care a declarat oficial că nu a investit niciun euro în promovare electorală.
Amendamentul Fritz
Pentru doborârea lui Dominic Fritz s-au folosit procurori, judecători, parlamentari PSD și AUR, dar și un număr de 5 judecători CCR.
Scopul a fost să-l alunge de la Primăria Timișoarei pe liderul USR care nu vrea să plece capul în fața lui Nicușor Dan și să susțină un guvern PSD.
Multe persoane de bună-credință refuză să accepte ideea că liderii politici pot fi atât de ticăloși, fiind tentate, pe bună dreptate, să considere exemplele de mai sus drept pură întâmplare, iar autoritățile își fac datoria.
Cel mai bun argument pentru demontarea acestui raționament este aplicarea logicii inverse.
În general, în cazurile de mare corupție, investigația procurorilor și procesele se pun în mișcare după ce o mare parte a opiniei publice află informații ieșite din comun despre un anumit om politic, om de afaceri sau în urma unui eveniment șocant.
Cele mai multe dintre investigațiile procurorilor privind acte de corupție au la bază fapte și evenimente anterioare care au avut un anumit tip de ecou în rândul societății, pe plan local sau național.
Când luptă procurorii români cu corupția?
Iulian Dumitrescu (PNL), președintele Consiliului Județean Prahova, investigat de DNA la începutul anului 2024, este un exemplu în care procurorii au acționat în urma bogăției afișate de acesta, dar și a zecilor de articole și investigații de presă în care au fost prezentate faptele sale, care indicau o încălcare repetată a legii.
În cazul Nordis, investigația procurorilor nu începe până nu apare un adevărat scandal național provocat de un documentar Recorder în care sute de oameni se plâng că au fost înșelați de firma respectivă. Și tot așa.
De fiecare dată când apare din senin o acțiune anticorupție a procurorilor, direcționată asupra unei persoane, companii sau organizații neguvernamentale, fără a exista în cadrul societății un univers de informații, evenimente, fapte și comportamente anterioare ce indică o încălcare a legii, eu cred că acea investigație e artificială, pornită la ordin, cu scopuri politice sau scopuri induse de puternice grupuri de influență.
E important să se știe că procurorii din România, în ce privește investigațiile de corupție, acționează doar în două cazuri și niciodată nu se autosesizează:
- Primesc ordin de la superiori;
- A apărut o mare neliniște publică în urma unui eveniment, dezvăluiri de presă sau proteste;
Șeful sistemului tace
E o mare diferență între ceasul, excursiile Nordis sau cutiile de pantofi ale lui Sorin Grindeanu și acuzațiile forțate la adresa lui Viorel Pașca, Ciprian Ciucu, Dominic Fritz sau Cristina Trăilă.
În cazul niciuneia dintre proaspetele victime ale sistemului de justiție din România nu există precedente de fapte de corupție, nu există, în rândul opiniei publice, formată o imagine că ar fi infractori sau că ar fi profitat de pozițiile lor în interes personal sau al unui grup privilegiat.
Nicușor Dan, nu mai departe decât în urmă cu câteva săptămâni, a declarat din nou public că e “mulțumit de procurori”, confirmând, din perspectiva “șefului sistemului”, că e de acord cu acțiunile acestora.
Tot corupție se numește și atunci când irosești resursele publice și investighezi oameni nevinovați doar pentru a răspunde la comenzi politice.
De la profesor de sport și chiriaș într-o locuință socială la o avere estimată la două milioane de euro. Afacerile imobiliare ale primarului din Fălticeni
USR a depus un nou proiect privind integritatea, fără amendamentul anti-Fritz
Pentru prima dată, băuturile îndulcite cu zahăr au fost asociate cu cancerul gastric
Trabzonspor s-a decis în privința lui Denis Drăguș
