După 30 de zile în care președintele Nicușor Dan a încercat să salveze o coaliție pro-occidentală, cum îi spune, îngropând undeva în grădinile Palatului Cotroceni europenismul, a venit joi seara în fața națiunii și a oferit mandatul de a forma un nou executiv lui Eugen Tomac, consilierul său onorific.
Nimic din discursul președintelui și nici din cel al premierului desemnat nu a oferit vreo asigurare că lunga criză politică se apropie de sfârșit.
“…au apărut tensiuni între partidele din coaliție, tensiuni care s-au amplificat, și-am ajuns, din păcate, ca pentru mulți politicieni să prevaleze interesul de partid, în detrimentul interesului național, pe care cu toții l-am asumat în urmă cu un an…”, a spus Nicușor Dan.
Dimpotrivă, alocuțiunile celor doi au indicat mai degrabă o încercare de a ieși dintr-un blocaj, pentru a demara noi negocieri, mai largi, cu partidele, pentru găsirea susținerii politice.
Ieri seară, nici Nicușor Dan, nici Eugen Tomac nu aveau siguranța că echipa guvernamentală va primi votul Parlamentului.
Reacțiile rapide ale “partidelor pro-occidentale”, cum le cataloghează președintele, PSD, PNL și USR, au rămas pe vechile poziții, cu câteva nuanțe.
Sorin Grindeanu, liderul social-democrat, e singurul care a arătat un oarecare entuziasm față de viitorul “guvern tehnic”, cum l-a definit premierul desemnat, Eugen Tomac.
“România și românii au nevoie, cât mai rapid, de un guvern! Partidul Social Democrat este deschis să discute cu prim-ministrul desemnat Eugen Tomac în vederea coagulării unei majorități parlamentare. PSD dorește să știe care este viziunea prim-ministrului desemnat atât despre programul de guvernare al viitoarei sale echipe executive, cât și despre componența acestei echipe. Ulterior, conducerea PSD va supune discuției interne concluziile acestor consultări cu prim-ministrul desemnat”, a reacționat Sorin Grindeanu, la scurt timp după anunțul președintelui.

Merită tradus din limba pesedistă ce i-a transmis, de fapt, șeful partidului noului premier desemnat: „Slavă Domnului că Nicușor Dan nu m-a nominalizat pe mine. Doresc să știu cu precizie cât de mare va fi influența partidului în noul Executiv. După ce aflu acest lucru, mă consult și cu Lia Olguța Vasilescu. Apoi, discutăm de voturi”.
Mesajele partidelor pentru Eugen Tomac
Liberalii au rămas pe poziții și au continuat să susțină că nu vor vota niciun guvern în care se vor vedea urme ale PSD.
“Partidul Național Liberal reamintește decizia adoptată de conducerea partidului: PNL nu va participa la formarea și nu va face parte din niciun guvern în care PSD este prezent, direct sau indirect”, se anunță într-un comunicat al partidului, publicat la scurt timp după declarația președintelui.
Dacă se ia în calcul termenul de “indirect”, ne aflăm mai degrabă în situația în care liberalii nu vor vota Guvernul Tomac, pentru că niciodată, după 1990, nu s-a întâmplat ca partidul fondat de Ion Iliescu să nu se afle măcar indirect în “cămara” guvernamentală.
Poziția USR s-a aliniat cu cea a PNL: “Din respect pentru președinte și cu responsabilitate pentru țară, vom sta de vorbă cu premierul desemnat, Eugen Tomac, un președinte de partid și europarlamentar respectabil. USR intră în discuție cu liniile clare pe care le-am decis. Nicio formulă cu PSD sau cu ce seamănă a PSD nu este acceptabilă”, a anunțat Dominic Fritz, președintele formațiunii.

George Simion, liderul formațiunii extremiste AUR, a blocat deja, strategic, participarea parlamentarilor partidului la vot.
“Parlamentarii AUR nu intră în sala de vot (secret/nesecret) pentru alegerea unui premier care nu a primit nici 1% susținere din partea românilor. Nu avem ce să discutăm când continuă bătaia de joc la adresa românilor, începută cu anularea alegerilor”, a scris Simion pe Facebook.
Adevăratul conflict și consecințele lui
Astfel, Eugen Tomac va porni în călătoria sa pe cărările întortocheate ale partidelor parlamentare fără a avea niciun vot sigur în buzunar.
Nicușor Dan nu și-a putut ascunde această frustrare în discursul ținut la Palatul Cotroceni, acuzând formațiunile politice că au dezertat de la servirea interesului național pentru cel de grup, acest lucru generând lupte politice nesfârșite.
“…s-a ajuns inclusiv la punctul în care pare normal ca exact forțele politice împotriva cărora românii s-au mobilizat în urmă cu un an să fie invitate să facă parte din actul de guvernare. Și eu cred că o astfel de atitudine este irațională și contravine interesului național, pe care românii l-au definit într-un număr atât de mare în mai 2025”, a spus președintele Nicușor Dan.
În realitate, marele conflict politic care ne-a adus în acest punct este cel dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan. Mai degrabă, lipsa de susținere a președintelui României pentru prim-ministrul pe care l-a desemnat în urma victoriei sale în alegerile prezidențiale de anul trecut.
Alegerea unui rol de mediator, pe care l-a subliniat de câte ori a avut ocazia, a încurajat opoziția PSD din interiorul guvernului și a crescut speranțele social-democraților că pot provoca debarcarea lui Bolojan de la conducerea PNL.
Alianța dintre Nicușor Dan și Sorin Grindeanu nu e una ideologică, politică sau cu vreun scop secret, ci una conjuncturală. Cei doi aveau nevoie, fiecare, de câte o victorie ritualică.
Președintele urmărea recâștigarea autorității știrbite de faptul că Bolojan a mărit TVA, deși el s-a opus, și să facă uitată înfrângerea din alegerile de la București, atunci când Ciprian Ciucu, candidatul susținut de liderul liberal, l-a învins pe Cătălin Drulă (USR), candidatul cu care s-a afișat Nicușor Dan.
Pe de altă parte, Sorin Grindeanu avea nevoie ca de aer să-l înlăture din Palatul Victoria pe fostul prim-ministru pentru a supraviețui la conducerea PSD și pentru relansarea formațiunii, prinsă ca-ntr-o menghină între “extremiști” și “occidentali”.
Importanța electronilor liberi
Numai că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, iar în lipsă de altceva, președintele Nicușor Dan, după o lună în care a bătut pasul pe loc, așteptând în van debarcarea lui Bolojan, l-a trimis la luptă pe Eugen Tomac, fără arme, fără muniție și fără niciun plan, sperând ca parlamentarii să voteze o “echipă de profesioniști” și de personalități cu expertiză și respectați în domeniile lor.
Dacă în următoarele zece zile nu se întâmplă o minune, Eugen Tomac are șanse infime să obțină votul a cel puțin 233 de parlamentari.
Dacă pentru echipa lui votează toți “electronii liberi”, cum au fost denumiți deputații și senatorii desprinși din SOS și POT, în jur de 60, cei 129 de social-democrați și cei 17 de la minoritățile naționale, se ajunge la o cifră optimistă de 206. Adică se constată un deficit de 27 de voturi pentru realizarea majorității.

Singura cale pentru Eugen Tomac e să obțină și susținerea UDMR, adică 32 de voturi. Complicația apare din faptul că liderul maghiarilor din România a declarat că nu va vota alături de extremiști, iar toți “electronii liberi” au intrat în Parlament pe listele unor formațiuni antisemite, antimaghiare, antieuropene, antioccidentale și așa mai departe.
Prin desemnarea lui Eugen Tomac, președintele tocmai a crescut miza într-un joc fără reguli în care a pariat restul său de mandat de la Palatul Cotroceni.
