Cancelarul Friedrich Merz caută vinovați în exterior, în timp ce economia germană stagnează, iar popularitatea sa se prăbușește pe plan intern.
Economia Germaniei bate pasul pe loc, iar Merz dă vina pe toată lumea, mai puțin pe el însuși, scrie Politico.
Cancelarul a fost ales cu promisiunea de a revitaliza economia slăbită a Germaniei, însă la un an distanță, el și guvernul său nu au reușit acest lucru. Pe măsură ce frustrarea lui Merz crește și popularitatea sa scade accentuat, el atacă tot mai des factori din afara controlului său direct – de la războiul cu Iranul până la ceea ce guvernul său consideră a fi reglementări excesive și risipă la Bruxelles.
Statele Unite au fost „umilite” de regimul iranian
În această săptămână, cancelarul și-a exprimat nemulțumirea într-un loc neașteptat: pe scena unui auditoriu de liceu din regiunea sa natală din vestul rural al Germaniei.
Un Merz vizibil rezervat le-a spus elevilor că Statele Unite au fost „umilite” de regimul iranian, că nu au o strategie pentru încheierea războiului și că negocierile de pace au eșuat - toate acestea provocând daune economice semnificative Germaniei, pe fondul creșterii prețurilor la energie.
„Ne costă foarte mulți bani - bani ai contribuabililor - și ne afectează puternic economia”, a declarat Merz. „Acest război împotriva Iranului are un impact direct asupra performanței noastre economice și, din acest motiv, trebuie încheiat cât mai curând posibil.”
A fost cel mai dur atac al lui Merz de până acum la adresa modului în care Donald Trump gestionează războiul cu Iranul. Replica președintelui american nu a întârziat: într-o postare pe Truth Social, acesta a susținut că Merz ar fi „de acord” ca Iranul să dețină arme nucleare.
„Nu știe despre ce vorbește!”, a scris Trump, citat de Politico. „Dacă Iranul ar avea arme nucleare, întreaga lume ar fi ostatică. Fac acum ceva în privința Iranului ce alți lideri ar fi trebuit să facă demult. Nu e de mirare că Germania o duce atât de prost, economic și în general!”
Pentru Merz, care a încercat să mențină relații bune cu Trump, atacul reflectă și un calcul politic clar: Trump și războiul sunt profund nepopulare în Germania, ceea ce îi face ținte convenabile.
Pledoarie pentru AI
Aceeași logică stă și la baza criticilor la adresa Bruxelles-ului. Criticarea birocrației - de la regulile privind inteligența artificială până la cheltuielile publice - este bine primită de mediul de afaceri din Germania și mută responsabilitatea în exterior.
La un târg industrial din Hanovra, cancelarul a spus că va încerca să „elibereze inteligența artificială industrială de cămașa de forță a reglementărilor UE”.
Conservatorii lui Merz au făcut presiuni și asupra șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a reduce mai agresiv reglementările, iar cancelarul a criticat și planurile bugetare ale acesteia, cerând reduceri generale.
Aceste atacuri fac parte dintr-o strategie de a liniști industria germană, care acuză reglementările excesive pentru pierderea competitivității.
Patru din cinci companii germane spun că birocrația a crescut în ultimii trei ani, iar peste 90% cer relaxarea regulilor UE.
Însă încercările lui Merz de a arunca vina în exterior au legătură și cu opțiunile sale interne limitate și cu scăderea popularității. Pentru prima dată, cancelarul a ajuns pe ultimul loc într-un clasament al popularității politicienilor germani, doar 15% dintre cei chestionaţi s-au declarat mulțumiți de guvernul său.
Pe fondul nemulțumirilor, partidul de extremă dreapta Alternative für Deutschland a crescut puternic în sondaje și a devenit cea mai populară forță politică din Germania.
Lipsa de soluţii
Problema majoră pentru Merz este că nu are soluții rapide pentru relansarea economiei orientate spre export, afectată de factori globali precum conflictele din Iran și Ucraina sau războaiele comerciale ale lui Trump. Ministerul Economiei a redus recent prognozele de creștere pentru 2026 și 2027.
Un plan masiv de împrumuturi de sute de miliarde de euro pentru infrastructură și apărare - supranumit „bazooka economică” - nu a avut efectele așteptate, în parte pentru că fondurile au fost redirecționate pentru acoperirea deficitului bugetar, iar cheltuielile militare nu stimulează economia la fel ca alte investiții.
Guvernul nu poate nici să se împrumute la nesfârșit, fiind nevoit să reducă cheltuielile.
Ministrul de Finanțe, Lars Klingbeil, urmează să prezinte un buget care implică tăieri pentru a acoperi un deficit de aproximativ 34 de miliarde de euro.
Astfel, Merz este forțat să avanseze reforme structurale majore, promise dar amânate - inclusiv în sănătate, taxe și pensii.
Deși reforma sistemului de sănătate ar putea fi adoptată, coaliția este divizată pe celelalte teme, mai ales după pierderile electorale suferite de social-democrați.
„Voi bloca orice tentativă de reducere a drepturilor angajaților”, a declarat liderul SPD, Bärbel Bas.
Planurile de cheltuieli și reforme trebuie încă aprobate de Parlament, iar negocierile se anunță dificile. Miza este mare: guvernul precedent condus de Olaf Scholz s-a prăbușit în 2024 tocmai din cauza disputelor bugetare.
Deși mediul de afaceri susține reducerea reglementărilor UE și este de acord cu necesitatea unui acord de pace în conflictul cu Iranul pentru a reduce costurile energetice, mulți lideri economici dau vina pe politicienii germani pentru lipsa reformelor.
„Nu mai suntem competitivi ca locație pentru afaceri”, a declarat Peter Leibinger, președintele Federației Industriei Germane.
Evoluțiile geopolitice nu au cauzat problemele economiei germane, ci doar le-au agravat, a adăugat acesta.
„Cauza este la noi”, a concluzionat el.
B.B.