Angajații germani au luat, în medie, mai mult de o zi de concediu medical pe lună în ultimul an. Acum guvernul propune reducerea salariilor angajaților care intră în medical și stimularea celor care vin la muncă.
Salariații din Germania iau, în medie, 14,8 zile de concediu medical pe an, ceea ce reprezintă una dintre cele mai mari rate ale absențelor de la lucru din Europa. De exemplu, acest nivel este de patru ori mai mare decât în Marea Britanie.
Pentru companiile germane, costurile totale ale concediilor medicale se ridică la aproximativ 82 de miliarde de euro pe an, potrivit Institutului German pentru Economie. Așa că acum cancelarul Friedrich Merz ia în considerare o soluție drastică: angajații vor trebui să suporte acest cost, relatează Fortune.
Cei care iau 5 sau mai puține zile de concediu medical vor primi un bonus
În prezent, Germania are o politică de concediu medical foarte generoasă:
- se acordă până la 6 săptămâni de concediu medical (30 de zile lucrătoare) plătite integral pentru aceeași boală, cu adeverință medicală.
- angajații pot lua 5 zile de concediu medical fără a consulta personal un medic, înainte de a fi nevoie de o prelungire formală.
- dacă angajatul se îmbolnăvește din nou din altă cauză, perioada de 6 săptămâni se reia.
Uniunea Creștin-Democrată (CDU) propune reducerea salariilor angajaților din prima zi în care se declară în concediu medical. În schimb, cei care își iau 5 zile sau mai puțin, ar primi un bonus.
Scopul este de a-i determina pe angajații cu afecțiuni minore, cum ar fi o răceală, să vină la muncă, în loc să rămână acasă.
Nici nemții nu se mai omoară cu munca
În 2023, germanii au intrat, în medie, de 20 de ori în concediu medical- un nivel record. Cifra a scăzut de atunci cu aproximativ cinci zile, dar șefii se plâng în continuare de faptul că Generația Z, care „nu prea se înghesuie la muncă”, exploatează sistemul care este prea permisiv în comparație cu alte țări europene.
Între timp, Merz și-a exprimat clar opinia față de cultura concediului medical din Germania. La începutul anului, el a subliniat că acest exces nu le dă nicio șansă angajatorilor: „Asta înseamnă aproape trei săptămâni în care oamenii din Germania nu lucrează din cauza bolii”, a subliniat el. „Chiar este necesar?”
De asemenea, cancelarul a dat vina pe viziunea germanilor față de muncă pentru productivitatea în scădere a țării. Merz a declarat într-un discurs recent: „Ca să o spun și mai direct: echilibrul dintre viața profesională și cea personală și o săptămână de lucru de patru zile nu vor fi suficiente pentru a menține nivelul actual de prosperitate al țării noastre în viitor, motiv pentru care trebuie să muncim mai mult.”
Bolojan l-a devansat pe Merz
Situația din Germania amintește de cea din România, unde guvernul a decis ca prima zi de concediu medical să nu mai fie plătită. Datele au arătat că peste 3 milioane de persoane au beneficiat anul trecut de concedii medicale, ceea ce a pus presiune atât pe bugetul CNAS, cât și pe finanțele companiilor.
Guvernul susține că există un tipar de acordare excesivă a certificatelor medicale în perioadele cu punți între sărbători. Potrivit premierului Ilie Bolojan, statul român cheltuie anual aproximativ 6 miliarde de lei pentru concedii medicale.
Epuizarea profesională devine o problemă globală majoră
Pe de altă parte, forța de muncă, și nu doar cea din Germania, se confruntă cu o presiune crescândă. Epuizarea profesională a devenit una dintre crizele definitorii la locul de muncă din era post-pandemică, iar datele sugerează că se înrăutățește, nu se îmbunătățește, notează Fortune.
Un studiu șocant subliniază faptul că 54% dintre lucrătorii americani declară că se simt nefericiți la locul de muncă, frecvența variind de la ocazional la constant. Cu toate acestea, ei încă se prezintă la locurile de muncă, stau la birouri și se luptă emoțional în tăcere.
Cercetările arată în mod constant că milenialii sunt cei mai epuizați. Ei sunt generația care a ajuns în poziții de conducere intermediară și a suportat cea mai mare parte a concedierilor. Iar în Marea Britanie, o criză de sănătate mintală în rândul tinerilor lucrători alimentează o creștere a anxietății, stresului și absenteismului la locul de muncă, pe care angajatorii se luptă să le țină sub control. Aceștia sunt verificați mental, în medie, o zi pe săptămână, scrie publicația.
În același timp, cercetările arată că politicile de birou au revenit în forță după pandemie: chemările la birou, eficiența bazată pe inteligență artificială și concedierile au provocat o spirală de hărțuire și „incivilitate la locul de muncă”.
Situația a devenit atât de gravă încât angajații epuizați sună și spun că s-au îmbolnăvit și folosesc din ce în ce mai mult concediul medical ca o modalitate de a scăpa - nu pentru că sunt de fapt bolnavi, ci doar pentru a se recupera mental după interacțiunile cu șefii lor „toxici”, pentru a se destinde și chiar pentru a căuta un loc de muncă.
T.D.