Cum USR-PLUS nu îl acceptă premier, ca să obțină măcar șefia Camerei Deputaților, Ludovic Orban ar fi fost dispus să vândă PNL.
Adică să accepte că USR-PLUS să aibă un număr egal de ministere cu PNL, în pofida evidentei diferențe de procente dintre cele două partide.
Negocierea și împărțirea par a avea un sigur scop – o poziție de putere pentru Ludovic Orban. Cu orice preț. Dintre toate variantele, doar una singură pare exclusă, aceea în care liderul care a pierdut alegerile nu prinde nicio funcție.
Ca premier nu mai este dorit de România, s-a văzut clar în 6 decembrie, iar ca președinte de Camera nu va încerca, știu toți, decât să redevină premier și să se comporte, de facto, ca unul peste capul dlui Cîțu și forțându-i mâna.
Nici dl Cîțu nu mi se pare o soluție ideală pentru că este departe de anvergura necesară pentru a conduce un guvern atât de greu și cu Ludovic Orban în cârcă, exact cum stătea Dragnea în carca premierilor PSD.
Inclusiv poziția pe care o are dl Cîțu în negocieri arată că este tratat ca un marginal. Altfel, ar trebui să fie la discuții, ca potențială soluție de premier. Ar trebui să fie în capul mesei la alcătuirea programului de guvernare pe care premierul îl prezintă și îl asumă în Parlament.
Nici paritatea de ministere nu mi se pare o idee bună, din două motive. Liberalii se vor simți jefuiți de partenerii lor și se vor comporta în consecință. Iar eu mă îndoiesc că USR-PLUS au competențe reale pentru atât de multe ministere, în condițiile în care garnitura lor de forță e în bună măsură la Bruxelles și nu cred că dorește să revină de acolo.
Iar prin competență nu înțeleg a fi vocal sau a face carieră într-un domeniu, ci înțeleg experiența managementului de nivel înalt, a conducerii sistemelor mari și capacitatea de a forma o echipă care să îi asigure spatele astfel încât să nu-i lege aparatul șireturile până descoperă el unde sunt întrerupătoarele și toaletele.
Și dacă USR-PLUS va mușca mai mult decât poate mesteca, efectele se vor vedea în actul de guvernare.
Una peste alta, nu mă preocupă deloc că PNL ar fi vândut și jefuit, nu mă preocupă că USR-PLUS s-ar putea decredibiliza cu soluții mediocre din cauza unei extensii prea mari, că dl Cîțu vă fi mingea de dribling a dlui Orban.
Nu mă preocupă nici că după un timp majoritatea s-ar putea schimba și USR-PLUS ar putea fi evacuat în Opoziție. Mă preocupă faptul că se profilează o nouă guvernare slabă și o nouă etapă de tip Dragnea într-un an foarte greu.
Oare de ce luptă dl Orban atât de disperat?
Doar pentru că iubește puterea? Și asta, probabil.
Dar surse politice spun că în spatele dlui Orban s-ar afla oameni grei care nu îl lasă să cedeze pentru a nu–și pierde influența asupra deciziilor guvernării. Asta ar explica de ce a demisionat pentru ca apoi să revină inexplicabil.
Vă dau un exemplu. Că dl Nelu Iordache a avut un cuvânt greu la Palatul Victoria știe tot partidul. Interesant este că serile trecute unul dintre liderii importanți ai PNL ar fi plecat furios din sediu, spun surse din PNL, după ce a fost ținut la ușa lui Ludovic Orban pentru că în birou era Nelu Iordache.
Dacă este așa, cum va acționa Ludovic Orban fie ca premier, fie ca președinte de Cameră? Ce va urmări? Pentru asta ar scoate PNL la mezat?
“Dacă adunăm aceste rezultate (ale alegerilor –n.red), centrul dreapta, partidele de centru-dreapta împreună au obținut peste 50% dintre voturile valabil exprimate. Și pot să vă spun cu toată sinceritatea că acesta a fost obiectivul meu și din acest motiv a trebuit să mă exprim un pic mai des în public în ultimele săptămâni.”, spunea dl Iohannis în prima declarație de după alegeri.
Și ce face acum cu obiectivul pentru care a fost foarte activ în campanie?
Nu se implică? Sau acceptă să fie ignorat după cum sugerează răspunsul la întrebarea reporterilor referitoare la posibilitatea că dl Ciucă să rămână premier măcar până la finalul campaniei de vaccinare: „Dați-mi voie măcar eu să mă abțin de la sfaturi care nu mi-au fost cerute”.
Iohannis îi scrie lui Dumnezeu, iar acesta îl ajută în urma unui compromis între Rai și Iad
Pare din ce în ce mai evident că l-a aruncat pe Ludovic Orban în capacana de a dovedi că nu poate avea în spate coaliția. Dar acesta nu pot fi obiectiv, ci un mijloc.
Obiectivul trebuie să fie o guvernare stabilă, de oameni extrem de competenți fiecare în domeniul său, conduși de un premier puternic, cu autoritate certă și cu mare experiență de conducere.
Se profilează ceva din toate acestea? Deocamdată doar o negociere în jurul întrebării: ce primește Orban?
Îi place sau nu, este exasperat sau nu, dl Iohannis ar trebui să înțeleagă că este primul care are responsabilitatea acestei coaliții, pentru care s-a luptat în campanie, și a efectelor ei pentru România.
Nu e suficient că ea să existe, ci trebuie să fie și benefică.
Am să o spun din nou, oricât de multă lume voi enerva: în opinia mea singurul premier apt să conducă Guvernul în perioada care va urma este senatorul liberal Nicolae Ciucă, inclusiv din motivele pentru care camarila și clientela lui Ludovic Orban îl refuză.
Cum să te deranjeze calitatea de militar pensionar, mai ales la serviciile aduse de generalul Ciucă țării, după felul în care s-a opus încălecării intereselor militare ale României de către regimul Dragnea, dar să nu te deranjeze clientelismul, mediocritatea, minciuna?
Soluția e la dl Iohannis. Dacă și-a asumat această coaliție și a luptat pentru ea, trebuie să fie sigur că dă României o soluție bună. În funcție de aceasta soluție vă rămâne și domnia sa în cartea de istorie.