IPS Teodosie al Tomisului amenință cu revolta, amintind de pastorul László Tőkés

Victor Pițigoi
Senior Editor
“A fura idei de la cineva este plagiat. A le fura de la mai mulți este cercetare” (Murphy)

Tribunalul Constanţa a respins, miercuri, cererea depusă de Arhiepiscopia Tomisului privind anularea deciziei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă care interzice pelerinajele religioase, considerând-o neîntemeiată.

La una ca asta, IPS Teodosie, arhiepisopul Tomisului, a simțit că ia foc. În loc să urmeze calea legală, exprimându-și nemulțumirile într-un recurs, la care are dreptul, Înalt prea Sfințitul a publicat o scrisoare deschisă adresată Guvernului,  unde afirmă că  ”niciodată drepturile credincioşilor ortodocşi şi ale clericilor de a se ruga nu au fost atât de mult batjocorite”, cum se întâmplă în această perioadă.

Ce-l nemulțumește, oare, pe arhiepiscopul Tomisului? Îl nemulțumește faptul că măsurile antiCOVID fac imposibile pelerinajele religioase, inclusiv unul local, către peștera unde îşi avea lăcașul sfântul Andrei.

Firește, regretă toți creștinii faptul că pelerinajele nu pot avea loc și în acest an, ca altădată, dar pe de altă parte viața oamenilor este mai presus decât orice altceva.

Înalt Prea Sfinția Sa vorbește de batjocură. Dar nu este oare batjocură expunerea la riscul de îmbolnăviri și chiar de decese, numai pentru a respecta un obicei, o cutumă demnă de respectul nostru, dar incapabilă să ne salveze viețile amenințate de virus?

Pentru a-și apăra valorile duhovnicești, pe care nu le contestă nimeni, Înalt Prea Sfinția Sa recurge la un joc care – în opinia mea – nu are nimic de-a face cu cele sfinte: îi amintește premierului Ludovic Orban de revolta stârnită în anul 1989 în jurul pastorului László Tőkés din Timișoara, scânteia Revoluției, care a răsturnat Dictatura.

Regret să observ că Înalta Față Bisericească folosește numele curajosului pastor timișorean ca un fel de bici amenințător la adresa premierului Orban, și nu numai, ca să ia aminte fiecare ce poate păți dacă-i nemulțumește pe pelerinii Sfinției sale.

Amenințarea este grotescă, dar clară: Târgoviștea vă așteaptă pe toți!

Să mă ierte IPS Sa, dar n-ar fi fost suficientă nemulțumirea grupului de credincioși ai unei biserici din Timișoara ca să aprindă Revoluția în toată țara, dacă nu s-ar fi articulat puternic la nemulțumirea întregii țări față de înfometare, de frig și de proiectarea României într-o izolare totală față de Europa civilizată.

Se acoperă de ridicol cine caută astăzi analogii între revolta pastorului László Tőkés din 1989 și nemulțumirea arhiepiscopului Teodosie din 2020, sau alte nemulțumiri, oricare ar fi ele.

Până la urmă, în ce constă nemulțumirea? În faptul că, abținându-se de la pelerinaj, credincioșii își protejează nu numai propria lor sănătate și viață, dar și viețile semenilor.

Sunt convins că înaltul prelat de la Constanța este o persoană cultivată și se află la curent cu evenimentele.  Cunoaște desigur cazul recent de tot, când patriarhul Bisericii Ortodoxe din Serbia a murit după ce s-a infectat cu coronavirus la scurt timp după ce oficiase o slujbă de înmormântare cu mii de participanți și fără respectarea măsurilor profilactice recomandate de specialiști.

Presa a comentat șocantul caz al patriarhului sârb, dar nimeni nu poate număra zecile, poate sutele sau chiar miile de credincioși care s-au îmbolnăvit sau chiar și-au pierdut viața, alăturându-se și ei mulțimii, încrezătoare desigur pe ocrotirea duhovnicească a însuși patriarhului țării.

Am tot respectul pentru pelerinii care vin să se roage în fața peșterii Sfântului Andrei, creștinătorul îndepărtaților noștri strămoși, dar mă întreb: își asumă oare înaltul prelat de la Constanța răspunderea pentru viețile periclitate în acest episod?

Nu-și aduce aminte oare IPS Teodosie de mitropolitul Bisericii Ortodoxe Sârbe din Muntenegru, Amfilohije Radovic, care a murit acum vreo lună, după ce fusese diagnosticat cu COVID-19 ? Sfinția sa a evitat în repetate rânduri purtarea măștii și susținea că pelerinajele sunt „vaccinul lui Dumnezeu”.

Dar, doamne, nu s-a sfârșit și la noi astă primăvară arhiepiscopul Pimen al Sucevei și Rădăuților, după ce oficiase slujba Învierii  fără nicio măsură de protecție, cum ar fi mască sau mănuși, și fără a respecta distanțarea socială, deși în lăcaș se aflau mai mulți preoți, precum și numeroși mireni?

Cum este posibil ca, după atâtea nefericite exemple, arhiepiscopul Tomisului să acuze Guvernul de batjocorirea drepturilor credincioșilor ortodocși de a se ruga, în loc să-i aducă laude pentru că adoptă măsuri, capabile să salveze chiar viețile lor?

În opinia mea, faptul că arhiepiscopul Tomisului se adresează direct Guvernului, care nu-i este omolog, trecând peste autoritatea propriului for ierarhic, Patriarhia, reprezintă o sfidare la adresa acesteia.  Nu știu dacă P.F. patriarh Daniel se simte prea confortabil, scurtcircuitat atât de brutal de un ierarh așezat sub nivelul domniei sale.

În mod normal, arhiepiscopul Tomisului ar fi trebuit să comunice Patriarhiei nemulțumirile sale, iar aceasta ar fi putut solicita Guvernului măsurile ce se impun, dacă ar fi considerat îndreptățite nemulțumirile ierarhului subordonat.

Nu știu dacă-i cazul să amintesc din nou o vorbă bătrânească: România nu-i sat fără câini.

Să ameninți Guvernul cu sabia pastorului Tőkés, înainte chiar să-l întrebi pe PF Daniel dacă ar cupla cu așa ceva, mi se pare mai curând faptă demnă de un muschetar înfierbântat, decât de o înaltă față bisericească, care a învățat de la Sfântul Andrei numai smerenie și pocăință, nicidecum vanitate și orgoliu.

Corect din partea domniei sale ar fi să înainteze recursul, dacă nu cumva a pierdut termenul, să aștepte sentința definitivă și abia apoi, dacă tot nu va fi mulțumit, să ceară  buna povață a Patriarhiei. Înțelepciunea Întâi Stătătorului îl va povățui fără îndoială să aleagă prioritatea dintre salvarea vieților și respectarea cutumelor cu pelerinajul.

Patriarhia spune că Secretariatul de Stat pentru Culte e obligat să rezolve scandalul pe care IPS Teodosie îl face la Constanța. Ce transmite Orban

POST SCRIPTUM

Scrisoarea deschisă către Guvern n-a rămas fără răspuns. Tonul răspunsului este mult mai domol decât tonul scrisorii deschise, redactată cam cu sabia trasă din teacă. Iată răspunsul dat joi de către premierul Orban:

„Sfatul meu sincer către Înalt Prea Sfinţia Sa Teodosie este să îndemne credincioşii la respectarea regulilor, pentru că aceste reguli nu sunt făcute ca să împiedice credincioşii să se roage sau să participe la pelerinaje sau alte activităţi, ci sunt făcute ca să apere sănătatea şi eu cred că orice om trebuie să aibă grijă de sănătatea oamenilor”.

Un adevăr ușor de intuit, fără să scrii scrisori închise sau deschise și chiar fără să-ți cauți dreptatea prin instanțe.

Citeşte şi alte texte scrise de Victor Piţigoi