Dumitru Borțun, despre pelerinaje: Nu se interzice niciun drept, ci doar o obișnuință. Ce face Patriarhul Daniel e o stratagemă, să pară că e de partea enoriașilor Interviu

Dumitru Borțun, despre pelerinaje: Nu se interzice niciun drept, ci doar o obișnuință. Ce face Patriarhul Daniel e o stratagemă, să pară că e de partea enoriașilor <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Interviu</span>

Sunt două dimensiuni ale creștinismului: dragostea pentru Dumnezeu și dragostea pentru semeni, una pe verticală și una pe orizontală. ”Unde e dragostea pentru semeni când tu te duci la pelerinaj fără mască sau cu masca sub nas?”, întreabă retoric Dumitru Borțun, doctor în filosofie și profesor universitar de ”Etică în comunicare” la SNSPA.

Într-un interviu acordat SpotMedia.ro după pelerinajele de la Iași și București, Dumitru Borțun respinge categoric ideea că restricționarea unor astfel de evenimente ar afecta dreptul unor oameni la libertatea de conștiință sau la credință, explicând că este vorba doar despre ”faptul că li se impune să renunțe la obiceiurile lor, la obișnuințe”.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Ce ne e atât de greu să înțelegem că trăim niște clipe de excepție și că trebuie să avem un comportament de excepție?”, mai întreabă intrigat Dumitru Borţun, subliniind totodată că BOR ar trebui să fie o instituție ”fidelă statului”, adică unui sistem de valori, iar una dintre aceste valori este egalitatea în fața legii – Toți trebuie să respectăm regulile de protecție împotriva pandemiei, credincioși sau necredincioși, fără excepție.

De ce la români pelerinajele în pandemie nu sunt o idee bună, oricât de bine ar fi organizate – reportaj printre pelerinii veniți la Sfântul Dimitrie cel Nou

De asemenea, prof.dr. Borţun consideră ca fiind ”scandaloasă” paralela care se face între alegerile parlamentare din decembrie și sărbătorile de Crăciun.

”Alegerile sunt organizate tot pentru sănătatea societății – sănătatea ei politică, pentru că are nevoie de capacitate de decizie, tocmai pentru a contribui la sănătatea ei în sens medical. (…) Alegerile generale nu presupun circulația oamenilor de la un colț al țării la altul, or, Crăciunul, da. Dacă oamenii vor dori să meargă la familii ca să sărbătorească sau prin nu știu ce stațiuni de munte și alte pensiuni din nordul Bucovinei, se vor amesteca la nivel național. Chiar vrem să ajungem cu morții pe străzi, să nu mai avem unde să îi ducem?”, spune Dumitru Borțun în interviul acordat pentru cititorii SpotMedia.ro.

Spot: Dezbaterea publică pe tema restricțiilor care pot sau nu pot fi impuse credincioșilor din cauza pandemiei a început demult, încă de la Paște, și există două extreme: indulgenții și intransigenții. Cum asigurăm un echilibru în societate?

E greu de asigurat, pentru că nu poți să-i spui unui popor care e incapabil să se controleze că este de necontrolat și atunci apar două atitudini diferite la nivel politic: una onestă și una ipocrită.

Iar cea ipocrită este să se spună ”Da, noi ne bazăm pe responsabilitatea românilor, suntem un popor de oameni responsabili, permitem să se facă aceste lucruri, dar cu respectarea strictă a tuturor condițiilor”, ați văzut care este formularea oficială. Asta spunea în repetate rânduri purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, iar în spatele lui se vedea cum oamenii stăteau la mai puțin de 1 m unul de altul. Imaginile care se vedeau în spatele lui îi contraziceau cuvintele!

Foto: Gabriel Kolbay

Dacă ai cu adevărat responsabilitatea sănătății acestui popor și ți-e teamă să nu dezvolți focarele de infecție, numeric și cantitativ, te oprești. Ce ne e atât de greu să înțelegem că trăim niște clipe de excepție și că trebuie să avem un comportament de excepție?

Nu trebuie să ne luăm după indivizii care spun ”Ni se reduce dreptul la libertatea de conștiință, de credință!”. Nu e vorba despre așa ceva, ci despre altceva: Faptul că li se impune să renunțe la obiceiurile lor, la obișnuințe. Asta îi deranjează. Și pe unii îi deranjează asta până la exasperare.

Ei nu sunt creștini. Creștinul știe precis din Biblie, când spune Mântuitorul: ”Dă-i Cezarului ce-i al Cezarului, și lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu”, adică să ascultăm de regulile impuse de guvernanți, de legile statului în care trăim, și numai atunci când ele afectează grav cuvântul lui Dumnezeu, legea morală, când suntem împinși să încălcăm decalogul, atunci Da, putem să spunem NU, ”Nu aplic legea pentru că sunt creștin veritabil”.

Dar astăzi este vorba despre o simplă problemă de procedură – Te-ai învățat, tu, de ani de zile, că te duci și pupi moaștele acolo, iar acum nu ți se mai dă voie decât cu buletinul și dacă nu ești din Iași sau din București nu te mai poți duce. De ce te duci? Și unde este obstrucționarea libertății de credință?! Te obligă cineva să nu crezi în Dumnezeu? Te obligă cineva să nu fii creștin ortodox?!

Sunt două dimensiuni ale creștinismului: dragostea pentru Dumnezeu (să îl iubești pe Dumnezeul tău, creatorul Lumii) și dragostea pentru semeni. Una pe verticală și una pe orizontală. Unde e dragostea pentru semeni când tu te duci acolo, la pelerinaj, fără mască sau cu masca sub nas? Iar alții se duc cu masca pe sub bărbie și o ridică doar când văd un polițist…

Foto: Gabriel Kolbay

Cu oamenii ca ei să organizezi pelerinaje ”care respectă cu strictețe toate regulile”?! Astea sunt vorbe aruncate și ipocrizie, și din partea celor care le spun (fiindcă nu sunt atât de înguști la minte încât să și creadă ce spun) și din partea celor care se fac că îi cred.

Spot:Referirea făcută de Patriarhul Daniel la prăbușirea regimului Ceaușescu din cauză că autorităţile comuniste au interzis închinarea la sfintele moaşte a generat ample comentarii, fiind percepută ca o amenințare la adresa guvernanților. Dvs cum interpretați această declarație?

A făcut o legătură cauzală fantasmagorică. Nu are nicio legătură una cu alta. Cine cunoaște bine fenomenologia proceselor din 1989 știe că nu există nicio legătură.

Mădălin Hodor: Cum explică patriarhul Daniel mesajul BOR din 19 decembrie 1989, la o zi după masacrul de la Timișoara? Cum de BOR îl felicita pe cel care încerca să înăbușe revoluția?

Spot:Dar care a fost mesajul și cui a fost transmis?

A fost o reacție față de acele voci care spun că BOR este o instituție ceaușistă, în sensul că stă pe aceeași paradigmă naționalistă (ca și ceaușismul), că se simte bine într-o coaliție cu puterea politică atâta timp cât ea vorbește de suveranism și de naționalism, iar BOR vorbește de credință și de neam – Catedrala națională e botezată Catedrala Mântuirii Neamului.

Sunt figuri retorice, care încearcă să justifice un anumit lucru: că patriarhul nu știe cum să facă… Deși el este o personalitate extrem de mare și de puternică, cu înțelegere profundă, el este obligat să dea dreptate și publicului său, or publicul său e format din mulți dintre cei care ies în stradă și țipă că li se încalcă dreptul la libertatea de conștiință. Așa că vine cu lucruri din astea, care nu sunt nici da, nici nu, și lasă o impresie bună celor care trebuie să îl recunoască drept conducător al BOR.

E o stratagemă discursivă, nu e vorba despre un lucru spus clar, răspicat și asumat. Să fim serioși. E o stratagemă, ca să li se pară celor din stradă, enoriașilor mai recalcitranți, că e de partea lor.

Ar putea Biserica să dea o mână de ajutor autorităților în combaterea Covid-19? Dacă ar putea, de ce nu o face?

Spot:Vă mai pun încă o dată întrebarea pe care v-am adresat-o și în debutul pandemiei – Credeți că BOR ar putea face mai multe pentru a-i ajuta pe oameni să înțeleagă și să accepte restricțiile impuse de autorități, începând cu patriarhul Daniel și terminând cu cel mai tânăr preot ajuns într-o comunitate?

Bineînțeles! Nu au făcut mare lucru până acum.

Instituția aceasta trebuie să fie fidelă statului, dar nu în sensul că se roagă pentru conducătorii statului la slujbele de duminică și să participe la inaugurarea unor instituții statale. A fi fidel înseamnă a fi fidel unui sistem de valori. Și una dintre ele este egalitatea în drepturi, egalitatea în fața legii. Și nu putem să facem excepții – unii trebuie să respecte regulile împotriva pandemiei și alții nu, de exemplu, acum fiindcă ei sunt credincioși și nu vrem să țipe că le îngrădim libertatea. Nu se poate!

Spot:Dacă ne uităm la reticența cu care privesc mare parte dintre români restricțiile, se pare că nici guvernanții nu se descurcă prea bine din punctul de vedere al comunicării cu oamenii. Cine este de vină?

Instituțiile noastre sunt acum greu încercate pentru că noi am zis tot timpul ”Merge și-așa”. Am mers tot timpul pe nepotisme, pe pile și ne-am trezit că nu avem oameni capabili să rezolve problemele, nici la DSP-uri, nici în spitale, nici în ministere. Și când zic ministere mă refer nu doar la Ministerul Sănătății, ci și la cel al Educației, la Interne…

Toate sunt ”defecte” din punctul de vedere al resursei umane competente. Astea sunt probleme grave de discutat. Dar vine BOR și pune colac peste pupăză…

Sorin Paveliu, întrebare adresată „grupului de cenzură a informațiilor”: De ce nu se fac conferințe de presă?

Spot: Vin alegerile parlamentare, credeți că românii au înțeles că nu mai ”merge și-așa” și vor reacționa la vot?

Nu. Tot așa va fi, pentru că oamenii nu învață. Să fim serioși cu zicala ”Cine are carte are parte”! Asta spuneau țăranii din Ardeal când vorbeau despre extrasul din Cartea Funciară, asta însemna că cine are carte are pământ.

Noi niciodată nu am avut o atitudine pozitivă față de învățare, nu am avut niciodată această plasticitate intelectuală și morală de a asimila ceva nou, bucuria de a învăța. Când vine cineva și ne spune un lucru care contrazice credințele noastre, în loc să ne reexaminăm credințele, să ni le ajustăm, să le revizuim, noi îl facem pe el înapoiat, derbedeu sau vândut străinilor.

În momentul în care apar astfel de momente recalcitrante (se numesc așa pentru că ele contravin convingerilor tale), românii resping evenimentul în marea lor majoritate, nu își schimbă convingerea.

Să nu credeți că se va schimba mare lucru. Din păcate, însă, se face o paralelă strigătoare la cer prin lipsa de logică între sărbătorile Crăciunului și alegeri. Păi, se compară ce se întâmplă de Crăciun (când se întâlnesc atât de mulți oameni la un loc și, bineînțeles, nu vor sta cu masca pe figură, ci vor bea, și vor mânca, și vor cânta s.a.m.d ) cu jumătate de oră petrecută cu masca pe figură la vot și la întoarcerea acasă?! Nu se compară. Sunt comparații ticăloase.

Alegerile sunt organizate tot pentru sănătatea societății – sănătatea ei politică, pentru că are nevoie de capacitate de decizie, tocmai pentru a contribui la sănătatea ei în sens medical.

Alegerile generale nu presupun circulația oamenilor de la un colț al țării la altul, or, Crăciunul, da. Dacă oamenii vor dori să meargă la familii ca să sărbătorească sau prin nu știu ce stațiuni de munte și alte pensiuni din nordul Bucovinei, se vor amesteca la nivel național.

Chiar vrem să ajungem cu morții pe străzi, să nu mai avem unde să îi ducem, să ne moară bolnavii prin curțile spitalelor?

Oamenii n-au trecut prin grozăvii, nu au experiențe istorice, și sunt și necitiți. N-au citit nici despre holeră, nici despre gripa spaniolă, nici despre foametea de la Cotul Donului, despre foametea din Ucraina (anii ’30), foametea din Basarabia (1946), când se murea pe marginea drumului!

Oamenii nu știu lucrurile astea și nu își pot imagina cât de dramatic poate deveni peisajul social, așa că încep să țipe că ”Ăștia nu ne lasă!”.

Această încăpățânare, să nu faci cum zice altul că știi tu mai bine, e veche, e trăsătură națională. O spune în 1936 Manoilescu într-o conferință, ”Românism și ortodoxie”. Este o trăsătură a psihologiei românești: Să nu faci ce spune altul, să nu accepți, să nu înveți nimic de la alții. Ăștia suntem.