La summit-ul sud-est european de la Kiev au ieșit la iveală nu doar avantajele regiunii, ci și riscurile ei. Falia pro-rusă crește în dezavantajul Ucrainei.
Președintele român a vorbit la summit-ul statelor sud-est europene de la Kiev despre coridoare strategice, despre expertiza de aderare pe care o poate furniza Bucureștiul și despre susținerea sancțiunilor împotriva Rusiei.
România nu vrea să spună cu cât ajută Ucraina
Nicușor Dan, la fel ca predecesorul său Klaus Iohannis, vrea să păstreze ascunse datele despre ajutorul pe care pe care îl dă România Ucrainei: „O țară își ia din capacitățile sale de apărare niște echipamente și le mută în altă parte, asta uneori e bine să rămână un secret militar”.
Încă nu e foarte clar dacă raționamentul de netransparență al liderilor români are legătură cu o contribuție prea mică, ceea ce n-ar da bine pe plan internațional, sau dacă discreția e relevantă pe plan intern, unde extremiștii ar putea face un caz din acest subiect pe care să-l folosească în stil populist.
Recent, însă, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului-Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a câștigat în primă instanță procesul intentat guvernului, după ce executivul a refuzat să comunice informațiile cerute în baza Legii privind liberul acces la informațiile publice (544/2001).
În vara anului trecut, APADOR-CH a întrebat cât valorează, în bani, ajutoarele militare pe care România le acordă Ucrainei și a cerut Palatului Victoria să facă publică valoarea acestor ajutoare oferite în ultimii ani. Ministerul Apărării Naționale a spus anterior că aceste informații ar fi clasificate și se regăsesc în hotărâri de guvern „nedestinate publicului”. APADOR-CH susține că „secretomania instituțională nu protejează securitatea națională”, că „alimentează neîncrederea și narativele conspiraționiste” și că îi împiedică pe cetățeni „să înțeleagă cum funcționează guvernarea și cum sunt cheltuiți banii publici”.
Cum procedează alte țări
Totuși, România nu e singura care tace, dar are cea mai mare opacitate. Polonia a ținut, la rândul ei, totul la secret, dar înainte de summit-ul NATO de la Ankara a declasificat sprijinul de circa 4 miliarde de euro în numele „respectului pentru cetățeni”.
Majoritatea celor 41 de donatori pentru Ucraina declară doar parțial ajutorul sau sunt state precum Grecia, care anunță sume totale, dar nu precizează niciodată ce echipamente militare livrează.
Sunt și țări care au trimis Ucrainei și muniție și arme, dar care neagă, cazul Bulgariei din 2022 spre exemplu sau al Serbiei care a trimis muniție Ucrainei prin intermediari și pe bani. După ce Moscova a acuzat public ajutorul pentru Kiev, președintele Aleksandar Vučić a anunțat de la Belgrad oprirea completă a exporturilor de muniție, pe motiv că țara are propriile nevoi. Cu toate acestea, diferite surse internaționale susțin că muniția sârbească continuă să ajungă pe căi ocolite la soldații ucraineni.
Breșa rusească în regiunea sud-est europeană
Președintele sârb, Aleksandar Vučić, cu toate că a fost prezent la summit-ul de la Kiev al statelor sud-est europene, a refuzat să semneze Declarația finală în 20 de puncte a întâlnirii care vorbește despre „securitatea Ucrainei” ca securitate a regiunii, despre sprijinul „neclintit” pentru integritatea teritorială a Ucrainei, despre angajamentul apărării Mării Negre, despre nevoia de noi sancțiuni pentru Rusia și despre pacea care trebuie să fie „cuprinzătoare, justă și durabilă".
Prezența lui Vučić la Kiev a arătat însă un soi de solidaritate cu regiunea din care face parte, dincolo de tradiționala alianță cu Rusia.
Bulgaria pare să joace în mod similar: noul premier Rumen Radev și-a trimis doar ministrul de Externe la summit, încercând să arate că întâlnirea de la Kiev nu e suficient de importantă. După alegerile de anul acesta, când Radev, general de aviație format de americani, a câștigat alegerile, Bulgaria pare să creeze o breșă pe flancul de sud-est al NATO.
Primele mișcări sunt elocvente:
- (i) cu o zi înaintea summit-ului de la Kiev, Radev a retras Bulgaria din Coaliția pentru Voință, refuzând invitația lui Macron: „Bulgaria nu are ce căuta acolo" — conflictul trebuie rezolvat „prin eforturi diplomatice;
- (ii) oprirea ajutorului militar: „Am oferit 13 pachete; nu mai avem ce livra Ucrainei";
- (iii) Sofia, cu sprijinul Italiei, a reușit să-l scoată pe patriarhului Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, de pe lista neagră a sancțiunilor europene, sub amenințarea că Bulgaria blochează al 21-lea pachet de sancțiuni al UE.
Sofia preia deci metodele lui Viktor Orbán și continuă fisurile începute de acesta în interiorul Uniunii.
Cum e afectată România
Geografia continuă să fie periculoasă pentru România:
1) la sud, Bulgaria devenită pragmatică balansează spre Rusia, iar pentru România există consecințe imediate în Marea Neagră, unde axa de apărare România-Bulgaria-Turcia devine tot mai fragilă. Summit-ul de la Kiev a scos în evidență odată în plus această vulnerabilitate, prin absența președintelui bulgar de la discuții;
2) la sud-vest, Serbia, deși candidează să adere la UE, rămâne captiva Rusiei din punct de vedere strategic;
3) la vest, Ungaria se reface după guvernarea Orbán, dar pe plan extern, noul lider Peter Magyar nu provoacă o ruptură față de înaintașul său, ci preferă o soluție de realpolitik - a spus că ar răspunde dacă l-ar suna Putin și i-ar cere să încheie războiul; în plus, a hotărât că Ungaria va renunța la petrolul și gazul rusesc abia în 2035;
4) la nord, Ucraina are nevoie de bani, muniție și apărare sofisticată împotriva atacurilor rusești, dar între timp atacă dur infrastructura energetică a inamicului său, dar cum a declarat președintele Zelenski: „Obiectivul nostru nu e o Rusie fără benzină, ci o Ucraină fără Rusia";
5) la est, Republica Moldova rămâne vulnerabilă economic și militar, deși liderii ei sunt proeuropeni și foarte ambițioși;
6) la sud-est, Marea Neagră nu mai e cel mai bun prieten al României, fiindcă principalele amenințări vin din această zonă pontică, unde au început forajele pentru a scoate cele 100 de miliarde de metri cubi de gaze. Deocamdată, nimeni nu apără cu adevărat această platformă de foraj.
Protest la ANAF: Finanțiștii spun că noua lege a salarizării îi dezavantajează
SRI recrutează tineri din universități: 116 locuri disponibile la facultățile din țară. Ce condiții trebuie îndeplinite
"Talismanul" lui Leo Messi înaintea meciului cu Anglia
Operațiunea Bumerang: Cum s-a întors conflictul cu Iranul împotriva celor care l-au declanșat
