Premierul Rumen Radev a refuzat invitația președintelui francez Emmanuel Macron ca Bulgaria să participe la reuniunea Coaliţiei de Voinţă, motivând că „locul Bulgariei nu este acolo”.
„Nu participăm la o coaliție care insistă pe continuarea ajutorului financiar și militar pentru Ucraina”, a declarat Radev jurnaliștilor, marți, la Paris, unde urma să asiste la parada de Ziua Națională a Franței.
„Nu oferim un astfel de ajutor, deoarece consider că soluția la acest conflict nu constă în prelungirea lui prin mijloace militare, ci într-o misiune diplomatică puternică, menită să pună capăt escaladării”, a afirmat el, citat de Sofia Globe.
Radev păstrează distanța față de Kiev
Rumen Radev a preluat funcția de premier pe 8 mai, iar guvernul său a anunțat că Bulgaria nu va mai furniza echipamente militare Ucrainei. El a declarat inițial că Bulgaria va contribui la asistența financiară a NATO pentru Ucraina în limita „capacităților” sale, pentru ca ulterior să precizeze că nu există fonduri disponibile în acest scop, notează publicația.
- Schimbare de direcție în Bulgaria: Guvernul Radev pune capăt ajutorului militar pentru Ucraina
- De ce interzice Bulgaria livrările de arme pentru Ucraina?
Tot marți, Radev s-a delimitat și de anunțul privind formarea unei noi alianțe a statelor europene pentru apărarea comună împotriva unor eventuale atacuri cu rachete balistice. Din acest grup fac parte Ucraina, Franța, Germania, Danemarca, Italia, Olanda, Spania, Suedia și două țări din afara UE – Regatul Unit și Norvegia.
„Toate deciziile care privesc securitatea noastră colectivă sunt luate într-un alt format și într-un alt loc. Iar propuneri, idei – am văzut multe până acum. Însă deciziile se iau într-un alt format, iar Bulgaria participă activ la toate aceste formate în care se adoptă decizii”, a declarat Radev.
„Aceste chestiuni se decid în cadrul UE și al NATO, acolo unde Bulgaria are o pondere importantă”, a mai spus el.
Interesul național, mai presus de orice
Radev a mai precizat că amenințarea sa de a bloca noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei a reprezentat o „afirmare deschisă a interesului național”.
„Am insistat pentru eliminarea de pe lista sancțiunilor împotriva Rusiei a unei entități legate de metroul din Sofia. Vreau să spun acest lucru clar. Bulgaria și-a exprimat deschis rezervele și disponibilitatea de a bloca prin veto întregul pachet dacă aceasta nu ar fi fost eliminată de pe listă”, a spus Radev.
„Ați văzut că a fost eliminată de pe listă. Pentru prima dată, Bulgaria își afirmă deschis interesul național și vedem că nu este nimic groaznic în faptul că o țară își apără interesul național. Acest comportament este respectat de toți ceilalți parteneri”, a afirmat el.
Absența Bulgariei de la discuțiile Coaliției de Voință a ieșit în evidență, având în vedere țările care au participat la reuniunea din capitala Franței, notează publicația citată.
Printre participanți s-au numărat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președinții Republicii Moldova, Finlandei și României, precum și prim-miniștrii Albaniei, Croației, Spaniei, Danemarcei, Norvegiei, Suediei, Greciei, Luxemburgului, Poloniei, Regatului Unit, Estoniei, Belgiei, Austriei, Germaniei, Cehiei, Olandei, Sloveniei și Letoniei.
Au fost prezenți și reprezentanți ai altor membri ai coaliției, inclusiv Macedonia de Nord, Italia, Turcia, Portugalia, Lituania, Slovacia, Australia, Islanda, Muntenegru, Japonia, Noua Zeelandă, Canada, Irlanda și Cipru.
Instituțiile UE și NATO au fost reprezentate de președinții Consiliului European și ai Comisiei Europene, precum și de secretarul general al NATO.
Radev a mai comentat că eficiența sancțiunilor europene împotriva Rusiei trebuie evaluată.
„Când impunem cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni, trebuie să ne întrebăm de ce ajungem în acest punct și ce se întâmplă cu precedentele 20 de pachete de sancțiuni. Este clar că acestea nu își ating scopul. Sancțiunile trebuie structurate astfel încât, mai presus de toate, să nu afecteze țările care le impun”, a spus el.
Bulgaria iese repede din Coaliția de Voinţă
Bulgaria s-a alăturat Coaliției de Voinţă în 2025, când guvernul condus de Rosen Jeleazkov a confirmat participarea țării la acest format.
Deciziile luate de Cabinet la acea vreme au stabilit cadrul în care Bulgaria poate participa la inițiative internaționale de sprijinire a Ucrainei, subliniind în mod explicit că țara nu poate trimite personal militar în zona conflictului.
Participarea a fost limitată la activități non-combat, inclusiv sprijin logistic și de infrastructură, precum și angajamente în domeniul securității maritime prin furnizarea de nave pentru amplasarea de mine și nave de sprijin.
La 30 martie 2026, cabinetul condus atunci de Andrei Ghiurov a aprobat, de asemenea, semnarea acordului bilateral de securitate între Bulgaria și Ucraina.
Documentul are o valabilitate de 10 ani și prevede cooperarea în domeniul apărării și al producției de echipamente militare, inclusiv drone, precum și participarea Bulgariei la mecanismul NATO de finanțare și achiziții cunoscut sub numele de PURL (Lista priorităților privind necesitățile Ucrainei).
Acordul oficializează angajamentele politice și strategice ale țării față de Kiev, reiterând, de asemenea, că toate acțiunile trebuie să se desfășoare în limitele mandatului acordat de Adunarea Națională de la Sofia.
T.D.
Cercetătorii au găsit o metodă de a accelera vindecarea rănilor diabeticilor. S-au inspirat de la o plantă carnivoră!
Un contraceptiv hormonal comun, risc de tumoare cerebrală rară
Premieră în istoria Campionatului Mondial, după aflarea celor două semifinale
Franța - pilonul terestru militar al României
