Tot mai multe informații venite dinspre surse militare occidentale anunță că Vladimir Putin se pregătește să atace o țară NATO în viitorul apropiat.
Dronele și rachetele lansate spre teritoriile României și Poloniei în ultimele săptămâni au reprezentat teste militare strategice pentru observarea modului de reacție al autorităților din țările NATO, de la cele afectate până la comandamentul central, precum și pozițiile liderilor europeni.
Cum aratăm într-un articol din data de 3 august, Vladimir Putin urmărește să se transforme într-o victimă în ochii rușilor printr-un plan de escaladare a conflictului în Europa în urma căruia să poată spune că nu a fost înfrânt pe frontul din Ucraina, ci de “forțe occidentale”.
Astfel, ar avea posibilitatea să iasă din conflict ca un erou învins de “răul absolut”, a se citi Europa și SUA, prelungindu-și din nou mandatul prin înfățișarea sa ca singura soluție care garantează supraviețuirea Rusiei într-un mediu ostil.
“Președintele rus Vladimir Putin ar putea încerca să testeze solidaritatea NATO printr-un atac asupra unei țări aliate…, potrivit unor noi rapoarte ale serviciilor de informații americane, care prezintă posibile scenarii, de la un atac cibernetic până la o incursiune terestră la scară redusă”, se arată într-un articol publicat de cotidianul american “Wall Street Journal”, vineri, 7 august, care confirmă referințele prezentate de spotmedia.ro și planurile liderului rus.
Imaginea de deschidere a articolului e din Galați, o fotografie care surprinde investigația desfășurată de autoritățile române după ce, la sfârșitul lunii mai, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe.
Revizuirea Europei
În data de 27 iulie, Marius Lazurcă, consilierul pentru securitate națională al președintelui Nicușor Dan, împreună cu generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major, pleacă într-o vizită în SUA.
Evenimentul are loc la scurt timp după ce forțele aeriene române au doborât, în trei zile consecutive, drone rusești care au violat spațiul aerian, folosind aparate de zbor F-16 Falcon, de producție americană.
Acțiunile militare ale Bucureștiului au făcut vâlvă la nivel internațional, fiind pentru prima dată de la momentul în care Rusia a invadat Ucraina când un stat membru NATO a atacat și a distrus dispozitive ale Kremlinului care desfășurau operațiuni active în Europa.
Trimișii speciali ai României la Washington s-au întâlnit cu Elbridge Colby, subsecretar al Ministerului de Război al SUA, cu Andrew Baker, consilier adjunct pentru securitate națională al președintelui american, Michael Anton, consilier al Departamentului de Stat, și senatorul Roger Wicker, șeful Comisiei pentru servicii militare din Senatul SUA, membru al Partidului Republican, reprezentând statul Mississippi.
“În data de 29 iulie, l-am primit la Pentagon pe consilierul român pentru securitate națională, Marius Lazurcă. I-am prezentat în avanpremieră abordarea noastră privind „Revizuirea poziției strategice a Europei”. De asemenea, am apreciat abordarea proactivă a României în ceea ce privește repartizarea sarcinilor. Am convenit că a sosit momentul ca aliații să transforme cheltuielile de apărare în capacități reale de luptă, în cadrul inițiativei NATO 3.0”, a scris Elbridge Colby pe contul său de X.
Vești contradictorii
Conform acestei declarații, cea mai relevantă în legătură cu vizita oficialilor români, reprezentanții României au primit vești destul de contradictorii de la Washington.
“Revizuirea poziției strategice a Europei” e un mecanism de condiționare cerut de Donald Trump și Pete Hegseth, șeful Pentagonului, prin care sprijinul militar american depinde în mod direct de valoarea contractelor de apărare încheiate cu SUA, alocarea din PIB pentru înarmare și privilegiile de acțiune oferite forțelor militare americane pentru desfășurarea optimă a unor operațiuni - folosirea bazelor militare locale, drept de survol al spațiului aerian, facilități logistice pentru transportul, recuperare și rotația trupelor etc.
Un alt aspect interesant e faptul că Elbridge Colby a avut, începând cu sfârșitul lunii iulie, o serie de întâlniri cu reprezentanții unor state importante din NATO: Germania, în data de 23 iulie, Marea Britanie, 24 iulie, Italia, 27, România, 29 și o întâlnire cu oficialii alianței nord-atlantice, în data de 31 iulie.
Important de remarcat e faptul că România, în continuare, e văzută, cel puțin la Pentagon, ca o țară NATO importantă, delegația noastră fiind primită într-un calendar de întâlniri cu reprezentanți ai unor state mult mai mari și mai influente în interiorul alianței militare.
Consolidarea angajamentelor
Nu e clar cu ce s-au întors Marius Lazurcă și generalul Gheorghiță Vlad de la Washington. Nu a existat nicio comunicare din partea președintelui României în legătură cu această vizită.
“Sunt mândru că am reprezentat România la Washington săptămâna trecută. Mesajul nostru a fost simplu: România este alături de Statele Unite. Ne-am întâlnit cu oficiali americani pentru a ne consolida angajamentele în domeniul apărării și pentru a întări securitatea noastră comună în regiunea Mării Negre”, a scris consilierul Marius Lazurcă pe contul său de X, la întoarcerea în țară.
Mesajul, deși destul de criptic, lasă să se înțeleagă că a existat interes din partea guvernului american pentru a continua relația strategico-militară cu România, dar nu se știe cu ce preț și dacă poate fi plătit.
“Consolidarea angajamentelor” poate însemna faptul că Bucureștiul a avut ceva de oferit actualei administrații americane, prin care să se ridice la rigorile inițiativei NATO 3.0, propuse de Pentagon.
De asemenea, pe fondul scăderii susținerii publice pentru Donald Trump, în politica SUA își face din nou simțită prezența viziunea strategică militară a unei alianțe puternice cu Europa, promovată în Senatul american atât de republicani, cât și de democrați.
“Ne opunem cu tărie deciziei de a nu menține brigada americană în rotație în România, precum și procesului inițiat de Pentagon privind revizuirea actuală a dispoziției forțelor, care ar putea duce la reduceri suplimentare ale prezenței forțelor americane din Europa de Est”, a declarat Roger Wicker, senatorul republican de Mississippi, șeful comisiei de apărare din Senatul SUA, în data de 29 octombrie 2025.
“Pe 19 martie, am declarat că nu vom accepta modificări semnificative ale structurii noastre de luptă care să fie efectuate fără un proces interinstituțional riguros, fără coordonare cu comandanții de operațiuni și cu Statul Major Interarme și fără colaborare cu Congresul”, a mai spus la acea vreme oficialul SUA.
“Din păcate, se pare că exact asta se încearcă. Acum două săptămâni, președintele Trump a declarat că Statele Unite nu își vor retrage forțele din Europa, ci, dimpotrivă, «ar putea să le repoziționeze puțin». Președintele are dreptate când spune că prezența militară americană în Europa trebuie actualizată, având în vedere că NATO își asumă sarcini suplimentare și că natura războiului se schimbă. Însă această actualizare trebuie coordonată pe scară largă atât în cadrul guvernului SUA, cât și cu NATO”, mai spunea la acea vreme Wicker.
“România a fost un aliat puternic, realizând investiții majore pentru a găzdui forțele americane și a moderniza infrastructura care le susține. România a cheltuit peste 2% din PIB pentru armată timp de mulți ani și s-a angajat să atingă pragul de 5% din PIB. Aceste investiții, alături de contribuțiile sale la apărarea estică a NATO și la securitatea Mării Negre, subliniază rolul central al României în securitatea Alianței. În mod deosebit, începând din 2016, România găzduiește un detașament american de apărare antirachetă Aegis Ashore, asumându-și un risc politic, militar și economic substanțial pentru a opera sisteme concepute în primul rând pentru apărarea aliaților NATO, mai degrabă decât pentru propriul teritoriu”, a mai subliniat oficialul republican.
Și din declarația de mai sus se observă tensiunea politică dintre senatorii americani și Donald Trump, manifestată încă de anul trecut.
De atunci, ea s-a accentuat, ceea ce poate fi un noroc pentru România și pentru NATO în general.
Contraoferte
Furia președintelui SUA împotriva Europei și a alianței nord-atlantice s-a estompat mult odată cu pierderea susținerii publice și reducerea posibilităților de a lua decizii aberante. Dar pericolul n-a trecut.
În mod sigur, Marius Lazurcă și generalul Gheorghiță Vlad nu au reușit să-i aranjeze lui Nicușor Dan o vizită la Casa Albă.
Ei au fost chemați la Washington pentru a li se aduce la cunoștință de către administrația americană a unor decizii generale, deja luate.
Singurele lucruri pe care le-au putut face au fost să vină cu contraoferte pentru a remodela unele decizii și, posibil, pentru a amâna aplicarea unora care ar avea un impact negativ asupra României.
Rămânem sub asediul vremii extreme: 39 de grade la umbră, vijelii de 90 km/h și grindină de până la 4 cm
Iranul pune 7 condiții pe care SUA trebuie să le îndeplinească pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz
CFR Cluj, învinsă cu 5-0 de Tromso
Teroare la Kremlin: Oamenii lui Putin se tem că va trimite FSB-ul după ei
