Ca orice prădător politic, George Simion vampirizează temele populiste din care crede că poate extrage un beneficiu politic.
A simțit că decizia CEDO privind statutul juridic al cuplurilor de același sex, dar și subiectul banilor numerar pot deveni teme suculente pentru electoratul țintă al AUR – adică naționalist, puțin informat, deci ușor manipulabil, mai degrabă rural și, în general, foarte apropiat de Biserică. Iar profitul politic îl va colecta prin referendumul anunțat marți.
Ceea ce exploatează AUR sunt ura de necunoscut și fricile acestui electorat vulnerabil blocat nu în tradiție, ci în manipularea la care e supus de 33 de ani.
Studiile sociologice arată că fiefurile majore ale AUR, unde domină copios opțiunile politice, sunt în jurul mănăstirilor mari. După cum nu știm cât au fost implicate serviciile în surpriza AUR de la alegerile 2020, dar e un fapt cunoscut că frățiile ortodoxe au fost un vehicul electoral forte.
Un recent sondaj de opinie arată că adversitatea față de ideea de cupluri gay este minoritară în București, dar crește pe măsură ce dimensiunea comunității scade, ajungând să fie covârșitoare în urbanul mic și rural, adică zonele pe care le vizează în continuare AUR.
Pentru acest electorat George Simion reînvie referendumul lui Dragnea pentru familia tradițională, conștient fiind că respingerea lui de atunci nu a fost legată atât de tema în sine, cât de asocierea cu sinistrul personaj politic care polarizase societatea.
Între timp a apărut și decizia CEDO care a agitat apele, inclusiv cu ineptul concurs al Guvernului, care, sub presiunea neoprotestantă transpartinică, a ales să o atace chiar fără absolut nicio șansă. Dovadă este respingerea contestației de către Marea Cameră în mai puțin de o lună de la formulare.
Pentru cei mai mulți dintre românii puțin informați și vulnerabili la orice demonizare, decizia CEDO impune căsătoriile gay cu tot ceea ce înseamnă o căsătorie hetero, inclusiv componenta religioasă.
Nimic mai fals, dar neexplicat! Decizia CEDO nu impune sub nicio formă căsătoriile gay, ci legiferarea unei anumite forme de parteneriat civil, deci o formă de protecție juridică pentru cuplurile de același sex. Atât! Chiar fără vreun referendum, căsătoria poate rămâne în continuare o instituție dedicată cuplurilor hetero.
Ceea ce statul român trebuie să asigure este posibilitatea acestor cupluri de a avea un regim patrimonial comun, asemeni unor soți, necesar de exemplu în cazul contractării unui credit.
Să se poată moșteni legal reciproc, fără complicația testamentului care, contestabil juridic fiind, se poate lăsa cu îndelungate bătălii juridice.
Să aibă un statut juridic în caz de urgență medicală sau faze terminale de boală.
Nicio lege nu poate interveni în rânduielile bisericești și nimeni nu poate obliga Biserica să cunune pe cineva.
Cât despre adopție, în momentul vorbirii, o persoană gay poate adopta un copil ca persoană singură dacă obține atestatul de adoptator. Opțiunea sexuală nu face parte dintre criteriile evaluate pentru încredințarea minorului.
Dacă i-ar fi refuzat atestatul pe baza orientării sexuale, persoana discriminată astfel ar câștiga la CEDO de pe scaun, având în vedere chiar primul articol al Convenției Europene pentru Drepturile Omului:
„Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere sau oricare altă situaţie. Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publică pe baza oricăruia dintre motivele menţionate în paragraful 1".
Deja sunt state care au pierdut la CEDO în asemenea spețe.
Deci, oameni buni, de cine și de ce vă apără Simion? De ceea ce fie nu vă amenință, fie este deja posibil fără să provoace probleme.
Raportarea personală la homosexualitate este liberă, așa cum este raportarea la orice lucru sau situație. Ne alegem liber anturajul, locurile pe care le frecventăm, partenerii de afaceri, călătorii sau discuții. Dar această raportare nu are voie să devină discriminare, instigare. În viața lui, casa lui, patul lui, fiecare e liber să facă ce vrea cât timp nu e infracțiune sau contravenție.
Mai mult, parteneriatul civil este necesar și pentru multe cupluri hetero care, pur și simplu, nu doresc să se căsătorească și nu trebuie să justifice de ce nu doresc.
Suntem un stat laic, în care libertatea de conștiință e garantată. Iar ea înseamnă în egală măsură garanția libertății de a crede și a urma învățăturile unui cult cu garanția libertății de a fi ateu, de a alege o cale diferită.
Președintele CNCD, Csaba Asztalos, spune că în ultimii ani 35% dintre copiii României au fost născuți în afara căsătoriei. Adică în cupluri care trăiesc în insecuritate juridică, drept pedeapsă pentru că nu cred în căsătorie. Adică o încălcare a libertății de conștiință, până la urmă.
Iar familia tradițională, mai ales în mediile vizate de AUR, înseamnă, paradoxal, extrem de multă violență și discriminare.
Despre plata numerar, ca o liberală convinsă și nereprezentată politic, consider că fiecare ar trebui să poată face ce vrea cu banii lui, să îi țină în bancă, sub saltea sau îngropați în gradină.
Personal, fac 99,9% din plăți cu cardul bancar și nu resimt nicio încălcare a libertății sau alte bazaconii. Dar e dreptul oricui să creadă ce vrea și deci să aleagă plata numerar.
Până la urmă, combaterea evaziunii nu se face plecând de la premisa că toți cetățenii sunt potențiali infractori, ci cu instituții puternice care prind infractorii.
După cum nu prea înțeleg cum ar trebui să sune modificarea constituțională în sine. „Strângere de semnături pentru introducerea în Constituţie a plăţilor cu numerar”, zice Simion. Dar nu se pune problema eliminării, ci doar a limitării, iar în această privință e greu de crezut că statul poate pierde complet orice prerogativă.
Deci ambele teme ale lui Simion sunt absolut fără niciun impact asupra subiectelor în discuție, exclusiv agitație electorală în beneficiul procentelor unui pol politic toxic pentru România, care mizează pe lipsa de informare, manipularea fricii și ură.