Chișinăul urmărește cu îngrijorare criza politică de la București. Toate procesele care țin de securitatea, apărarea și integrarea europeană a Moldovei sunt legate de România.
O schimbare de direcție la București ar afecta dur și Republica Moldova. România este, în acest moment, cea mai puternică voce din UE care pledează cauza Moldovei în cadrul forurilor europene. De la pandemie încoace, Chișinăul a reușit să depășească toate crizele și să țină piept atacurilor hibride ale Rusiei doar datorită intervenției României.
Crize au fost multe și, practic, permanente. Fără ajutorul României, Chișinăul ar fi fost astăzi în beznă, la mâna centralei Cuciurgan, controlată de separatiștii pro-ruși de la Tiraspol, iar moldovenii ar fi finanțat războiul lui Putin contra Ucrainei prin factura la gaz.
- Moțiunea de cenzură PSD-AUR a fost depusă. Anunțul a fost făcut de Simion, PSD a transmis un comunicat
- Peiu a citit moțiunea de cenzură în Parlament. PSD și-a retras din Guvern prefecții și secretarii de stat
Moldova nu are timp! Anul 2026, este esențial pentru relația Moldovei cu UE. Chișinăul face eforturi incredibile ca să nu rateze fereastra de oportunitate care s-a deschis în contextul războiului din Ucraina vecină, iar criza politică de la București i-ar putea afecta mersul spre UE. „Ca să poată merge înainte, Republica Moldova are nevoie de sprijinul României indiferent de vremuri” – spunea premierul României, Ilie Bolojan, la Chișinău, în timpul vizitei efectuate în vara anului 2025.
În pofida complicațiilor regionale, autoritățile moldovene au primit garanții de la București și de la partenerii externi că Moldova nu este singură, că Ucraina va rezista și că Chișinăul poate începe să înlăture rând pe rând barierele montate de Rusia în calea integrării europene. Garanțiile au venit după ce moldovenii și-au reconfirmat opțiunea pro-europeană la patru scrutine consecutive (din 2020 până în 2026), inclusiv în cadrul unui referendum constituțional.
Mizând pe acest sprijin extern, autoritățile moldovene au declanșat două procese esențiale pentru soarta de mai departe a Moldovei: aderarea la UE și reintegrarea etapizată a Transnistriei. Ambele procese au ca termen-limită anul 2030. În lipsa unei umbrele de securitate, pentru Moldova, aderarea la UE e o chestiune existențială. În ceea ce privește rolul României în reglementarea problemei transnistrene, acesta ar urma să fie lărgit prin implicațiile pe care ar urma să le aibă, în anii următori, UE în Transnistria.
Ce ar însemna pentru Chișinău o guvernare PSD+AUR la București?
Va fi imposibilă continuarea acestor proiecte cu o guvernare PSD+AUR la București, pentru că Putin va încerca din nou să blocheze Moldova – de data aceasta prin intermediul Bucureștiului, prin mecanisme de loializare care au funcționat în raport cu regimul Orban în Ungaria.
A nu se uita faptul că, în ultima campanie electorală din România, liderul AUR, George Simion, și-a făcut lozincă electorală din intenția de a bloca orice sprijin al Bucureștiului pentru Chișinău. El rămâne indezirabil în Republica Moldova – o interdicție valabilă din 2018. În octombrie 2025, o instanță de apel din Chișinău i-a dat dreptate ex-ministrului moldovean al Apărării, Anatol Șalaru, care a vorbit public despre colaborarea lui George Simion cu agenții Moscovei, fapt pentru care liderul AUR l-a acționat în judecată.
Chișinăul are nevoie de o Românie pro-europeană inclusiv pentru acea eventuală „soluție de avarie” despre care Maia Sandu a mai vorbit. Subiectul nu a dispărut din discursul președintei de la Chișinău. Într-un interviu acordat luna aceasta ziarului „Le Monde”, ea a reiterat că reunificarea celor două state românești ar permite Chișinăului să adere mai repede la UE. Acest deznodământ va fi grăbit de o eventuală apropiere a armatei ruse de regiunea Odesa sau de posibile blocaje birocratice noi la nivelul UE în calea aderării Moldovei.
Proiectele economice strategice ar deveni incerte
Un alt aspect important este cel economic. România este astăzi principalul partener comercial al Republicii Moldova. Până a fi pedepsiți cu embargouri economice de către Rusia, moldovenii exportau pe piața rusă 80% din produse. Din cauza șantajului economic rusesc, s-au reorientat spre România și UE. Acum exporturile moldovenești în Rusia sunt sub 3%, iar în UE depășesc 70%. Se lucrează intens la interconectarea energetică și rutieră a celor două maluri ale Prutului.
Ce s-ar întâmpla cu aceste proiecte strategice pentru Moldova în cazul unui guvern PSD-AUR la București este greu de spus. La fel, nu este clar cum ar fi afectate investițiile românești în Republica Moldova de o construcție politică românească atât de distopică.
Autor: Vitalie Călugăreanu