Moțiunea de cenzură AUR-PSD împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan urmează să fie prezentată miercuri, în plenul reunit al Parlamentului, dezbaterea și votul final fiind programate pentru 5 mai, când se va decide soarta Executivului.
Documentul a fost inițiat de parlamentari din PSD, AUR și PACE – Întâi România și poartă titlul „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a averii statului”.
Moțiunea a fost semnată de 253 de parlamentari și solicită demiterea Guvernului, pe care inițiatorii îl acuză de politici economice dăunătoare și de lipsă de transparență.
Moțiunea de cenzură se concentrează în principal pe acuzația că Guvernul ar pregăti vânzarea unor companii strategice ale statului, precum CEC Bank, Romgaz, Hidroelectrica, SALROM sau alte entități din infrastructură, energie și transporturi.
Autorii consideră că aceste măsuri ar reprezenta o „înstrăinare a patrimoniului public” și că ar fi făcute fără transparență, fără consultare publică și fără o dezbatere reală în coaliția de guvernare sau în Parlament.
Moțiunea include și critici economice generale, afirmând că politicile Guvernului au dus la creșterea poverii fiscale, scăderea puterii de cumpărare și încetinirea economiei.
Sunt invocate inflația ridicată, scăderea producției industriale și diminuarea consumului, interpretate ca semne ale unei crize economice.
Moțiunea conține și critici dure la adresa premierului Ilie Bolojan, inclusiv acuzații privind modul de comunicare și decizii controversate atribuite acestuia.
Conform calendarului stabilit de Birourile permanente reunite, moțiunea va fi citită miercuri de la ora 12:30, iar votul secret cu bile va avea loc pe 5 mai, de la ora 11:00.
Între timp, PSD a anunțat că toți reprezentanții săi din funcții guvernamentale au demisionat, în contextul depunerii moțiunii de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Este vorba despre secretari de stat, subsecretari de stat, prefecți și subprefecți, decizia fiind prezentată de PSD drept un „act de demnitate” și o continuare firească a demersurilor politice din Parlament.