Mările lumii au fost mai calde în iulie decât în orice altă lună iulie de când există măsurători, în timp ce Europa de Vest a traversat cel mai fierbinte început de vară înregistrat vreodată. Căldura extremă a venit la pachet cu o secetă severă, debite foarte mici ale râurilor și incendii de vegetație care au afectat suprafețe uriașe.
Datele publicate de serviciul european Copernicus arată că temperatura medie a suprafeței mărilor, în afara regiunilor polare, a ajuns în iulie la 20,96 grade Celsius. A fost depășit astfel precedentul record pentru această lună, de 20,89 grade, stabilit în 2023, mai arată buletinul lunar al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, potrivit The Guardian.
La nivelul întregii planete, iulie 2026 a fost a doua cea mai caldă lună iulie măsurată vreodată, la egalitate cu 2024 și după recordul din 2023. Temperatura medie a aerului la suprafață a ajuns la 16,90 grade Celsius, cu 1,47 grade peste nivelul estimat pentru perioada preindustrială.
Europa de Vest, două luni de căldură fără precedent
Situația a fost și mai ieșită din comun în Europa de Vest. Perioada iunie-iulie a fost cea mai caldă înregistrată vreodată în această parte a continentului.
Temperatura medie pentru cele două luni a ajuns la 21,62 grade Celsius, cu 2,79 grade peste media perioadei 1991-2020 și peste precedentul record, stabilit în 2022.
Din luna mai, Europa de Vest a trecut prin patru episoade de căldură extremă, două dintre ele numai în iulie. Franța, Spania, unele regiuni din Germania și Regatul Unit au fost afectate de o secetă aproape generalizată.
„Nu am cunoscut un astfel de climat în timpul vieții noastre și poate nici măcar de la apariția civilizației noastre”, avertizează Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice.
Căldura și lipsa precipitațiilor se alimentează reciproc. Pe măsură ce solul se usucă, acesta își pierde capacitatea de a răci în mod natural aerul, ceea ce permite temperaturilor să crească și mai mult.
Dunărea și Rinul, printre fluviile afectate
Efectele sunt deja vizibile și asupra marilor cursuri de apă ale Europei. Copernicus arată că debitele au ajuns la niveluri „excepțional de scăzute” pe Sena, Rin și Dunăre.
Lipsa apei pune presiune pe alimentarea populației, agricultură, ecosisteme, transportul fluvial și producția de energie.
În Polonia, două centrale electrice pe cărbune au fost nevoite să se oprească săptămâna trecută din cauza lipsei apei necesare pentru răcire. În Ungaria, singura centrală nucleară a țării a fost oprită pentru prima dată în cei 44 de ani de funcționare. Probleme provocate de debitul scăzut al Dunării au apărut și în România. La Cernavodă, producția de energie a fost afectată în această vară de nivelul redus al fluviului, care asigură apa necesară răcirii reactoarelor.
Seceta începe să se vadă și în economie. Estimările preliminare arată că numai valul de căldură din iunie le-a provocat cultivatorilor europeni de cereale pierderi de aproximativ două miliarde de euro.
Aproape jumătate de milion de hectare au ars în UE
Solul uscat și temperaturile ridicate au creat și condițiile ideale pentru incendii. Aproximativ 500.000 de hectare au ars în Uniunea Europeană de la începutul anului, potrivit Sistemului European de Informații privind Incendiile Forestiere.
Numai în vestul Europei, incendiile din această vară au mistuit zeci de mii de hectare. Copernicus vorbește despre o activitate excepțională atât în ceea ce privește suprafața arsă, cât și emisiile de carbon.
„Schimbările climatice creează condiții din ce în ce mai favorabile pentru dezvoltarea mega-incendiilor forestiere”, avertizează Víctor Resco de Dios, profesor de inginerie forestieră la Universitatea din Lleida.
El atrage atenția că ceea ce considerăm astăzi un fenomen extrem ar putea părea mult mai puțin neobișnuit peste câteva decenii dacă măsurile de adaptare nu țin pasul cu schimbările climatice.
Un El Niño foarte puternic se conturează în Pacific
Nici oceanele nu dau semne de răcire. În vestul Mediteranei și de-a lungul coastei Atlanticului au fost înregistrate temperaturi record pentru luna iulie și valuri severe de căldură marină.
În Pacificul tropical, temperaturile sunt de asemenea neobișnuit de ridicate, pe fondul dezvoltării fenomenului El Niño.
Copernicus estimează că acesta se va intensifica în următoarele luni.
„Ne confruntăm cu un El Niño foarte puternic, a cărui amploare ar putea fi fără precedent”, spune Carlo Buontempo.
Fenomenul ar putea contribui la stabilirea unui nou record al temperaturii medii globale până la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027.
El Niño nu este însă principala cauză a tendinței de încălzire pe termen lung. Factorul dominant rămâne acumularea în atmosferă a gazelor cu efect de seră generate de activitățile umane, subliniază directorul Copernicus.
Un important zăcământ de petrol stă nefolosit în Marea Baltică: Polonia vrea să-l extragă, dar Germania se opune
România are viitor: Am terminat pe primul loc în clasamentul pe medalii la Campionatele Mondiale de canotaj pentru juniori
Trump își instalează fostul avocat la conducerea Departamentului Justiției. Vot la limită, doi republicani au votat împotrivă
Salvare la limita posibilului în Bucegi: Coborât din elicopter într-o grotă, prins de stâncă înainte ca ceața să înghită muntele (Video)
Primele două barje scufundate în Dunăre au ridicat nivelul apei la Cernavodă cu 4 cm. Unitatea 2 câștigă cel puțin 9 zile, dar pericolul nu a trecut. Momentele tensionate ale operațiunii
Oana Gheorghiu ironizează protestele sindicatelor: Pentru prima oară în istorie protestează pentru că li se vor mări salariile
