În ziua 1446 de război, Rusia a lansat un nou val de atacuri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, lovind stații de înaltă tensiune, linii de transport și centrale termice-cheie, ceea ce a declanșat pene de curent de urgență în majoritatea regiunilor și a forțat reducerea producției la centralele nucleare, cu oprirea automată a unei unități.
În plină iarnă, cu temperaturi prognozate până la –19°C, Kievul avertizează că populația ar putea avea electricitate doar 1,5–2 ore pe zi, iar operatorul Ukrenergo a cerut importuri de urgență din Polonia.
În paralel, războiul lovește tot mai vizibil teritoriul rus: autoritățile din Briansk și Belgorod raportează atacuri ucrainene cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice, cu întreruperi de curent și căldură, iar grupul de partizani Atesh susține că a sabotat un turn de comunicații folosit pentru bruiaj electronic, deschizând „ferestre” pentru operarea dronelor ucrainene.
Pe plan diplomatic, Moscova încearcă să seducă Washingtonul cu un presupus pachet de cooperare economică de 12 trilioane de dolari, prezentat de negociatorul Kirill Dmitriev, care – potrivit Kievului – ar putea include concesii sensibile precum recunoașterea anexării Crimeei. Pe subiect, președintele Zelenski avertizează că Ucraina nu va accepta „înțelegeri despre noi, fără noi”.
În același timp, experți europeni, inclusiv șeful Conferinței de Securitate de la Munchen, Wolfgang Ischinger, avertizează că un simplu armistițiu i-ar permite lui Putin să-și refacă rapid armata și să redirecționeze presiunea militară asupra flancului estic al NATO, ceea ce ar transforma o eventuală pauză a luptelor într-un risc de securitate mai mare pentru întreaga regiune.
Ce se întâmplă pe front
- Atac masiv aerian: peste 400 de drone și aproape 40 de rachete - Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Rusia a lansat în noaptea de sâmbătă un nou val de bombardamente la scară largă asupra Ucrainei, folosind peste 400 de drone și aproape 40 de rachete de diferite tipuri. Liderul ucrainean a descris operațiunea drept un nou atac coordonat asupra infrastructurii critice, subliniind că amploarea loviturilor arată capacitatea Moscovei de a menține presiunea militară constantă, în pofida sancțiunilor occidentale.
- Funcționarea centralelor nucleare, afectată - Atacul masiv al Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei a provocat pene de curent de urgență în majoritatea regiunilor și a afectat inclusiv instalații esențiale pentru funcționarea centralelor nucleare. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că au fost lovite „facilități critice pentru operarea centralelor nucleare”, iar producția de energie a scăzut, o unitate fiind oprită automat. „Este un nivel de atac pe care niciun terorist din lume nu l-a îndrăznit vreodată”, a spus Zelenski.
- Centrale termice avariate - Ministrul Energiei, Denis Șmîhal, a precizat că Rusia a vizat stații de înaltă tensiune și linii de 750 și 330 kV – coloana vertebrală a sistemului energetic. Au fost lovite și centralele termice Burștîn și Dobrotvir din vestul țării. Compania energetică DTEK a anunțat „pagube semnificative” la echipamente și a spus că este cel de-al 220-lea atac asupra producției termice de la începutul invaziei.
- Naftogaz, din nou sub foc – Rusia a atacat în cursul nopții instalații ale companiei energetice de stat Naftogaz din regiunea Poltava, provocând pagube, potrivit companiei, citate de Reuters. Este al 19-lea atac asupra infrastructurii grupului de la începutul anului. În paralel, centrala termoelectrică din Herson a fost vizată repetat, cu cel puțin cinci bombardamente în ultimele 24 de ore. Loviturile vin în contextul în care producția internă de gaze a Ucrainei a scăzut la jumătate, iar BERD a alocat peste 1,2 miliarde de euro pentru susținerea securității energetice a țării.
- Kiev: doar două ore lumină - În capitală, situația este critică. Potrivit DTEK, locuitorii ar putea avea acces la electricitate doar 1,5–2 ore pe zi. Operatorul rețelei Ukrenergo a solicitat asistență de urgență din Polonia pentru import de energie. Autoritățile avertizează că urmează „zile dificile”, în condițiile în care temperaturile pot coborî la –19°C.
Ce se întâmplă în Rusia
- Atac cu Neptune și HIMARS în Briansk - Autoritățile ruse susțin că Ucraina ar fi lovit în noaptea de 7 februarie infrastructura energetică din regiunea Briansk cu rachete Neptune și sisteme HIMARS. Guvernatorul Aleksandr Bogomaz a declarat că „șapte municipalități au rămas fără curent”, iar echipele de intervenție încearcă restabilirea alimentării. Armata ucraineană nu a comentat informațiile. Briansk, aflată la granița cu regiunile ucrainene Cernihiv și Sumî, a mai fost ținta unor lovituri similare în trecut. Ucraina a confirmat anterior utilizarea rachetelor Neptune modernizate pentru atacuri asupra unor obiective militare din Rusia.
- Pene majore în Belgorod - Mai multe cartiere din orașul rus Belgorod au rămas fără electricitate și căldură după presupuse atacuri asupra unei termocentrale și a unei stații electrice. Guvernatorul regional, Veaceslav Gladkov, a confirmat întreruperile de curent, fără a preciza exact instalațiile afectate. Autoritățile au deschis puncte de încălzire pentru populație. Canale locale de Telegram susțin că ar fi fost lovită centrala termică „Luch”. Informațiile nu au fost confirmate independent. Este a treia pană majoră de curent raportată în această săptămână în regiune.
- Partizanii Atesh susțin că au sabotat comunicațiile în Belgorod - Grupul de partizani pro-ucraineni Atesh a anunțat că a incendiat un modul tehnic aflat la baza unui turn de comunicații din regiunea rusă Belgorod, aproape de granița cu Ucraina, dezactivând infrastructura de transmisie din zonă. Potrivit grupării, distrugerea echipamentelor a întrerupt alimentarea antenelor de război electronic folosite pentru bruiajul dronelor, ceea ce ar fi creat o „fereastră” pentru operarea neîngrădită a dronelor ucrainene pe sectorul respectiv de front. Afirmațiile nu au putut fi verificate independent. Acțiunea vine la câteva zile după ce forțele ruse ar fi pierdut accesul la internetul satelitar SpaceX Starlink pe linia frontului, în urma restricționării accesului.
Alte informații relevante
- Kievul extinde sancțiunile - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat două decrete de sancțiuni: unul împotriva companiilor care furnizează componente esențiale pentru producția de rachete și drone rusești, iar al doilea împotriva unor entități din sectorul financiar și al pieței cripto, acuzate că facilitează plățile pentru aceste achiziții. O parte dintre măsuri urmează să fie integrate în al 20-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene, aflat în fază finală, Kievul anunțând că își coordonează acțiunile cu partenerii pentru a crește presiunea asupra Rusiei.
- Rusia - SUA, propunere de 12 trilioane de dolari - Rusia a propus Statelor Unite un pachet de cooperare economică estimat la 12 trilioane de dolari, iar eventualele înțelegeri ar putea viza și chestiuni ce afectează direct Ucraina, inclusiv posibila recunoaștere a anexării Crimeei, a declarat președintele Volodimir Zelenski. Potrivit acestuia, serviciile ucrainene de informații au obținut detalii despre așa-numitul „pachet Dmitriev”, prezentat de negociatorul Kremlinului Kirill Dmitriev în discuții cu oficiali americani. „Ucraina nu va susține acorduri încheiate de alte părți despre noi, fără noi”, a avertizat Zelenski, citat de The Kyiv Post. Detalii AICI.
- Efectul neașteptat al unui armistițiu - Un eventual armistițiu în Ucraina ar putea permite Rusiei să se reînarmeze și să își concentreze forțele împotriva țărilor NATO din Est, a avertizat Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la Munchen, într-un interviu pentru Tagesspiegel, citat de dpa. „Atât timp cât Ucraina apără Europa, pericolul nu este atât de mare”, a spus el, explicând că armata lui Vladimir Putin este în prezent blocată pe front și pierde mii de soldați săptămânal. „În momentul unui armistițiu, Putin își poate continua liniștit reînarmarea, iar amenințarea la adresa flancului estic al NATO se va intensifica.” Ischinger a subliniat că oprirea luptelor este esențială pentru Ucraina, dar a avertizat că „un simplu armistițiu nu este un motiv de relaxare” pentru Europa