Un e-mail intern al Pentagonului descrie mai multe opțiuni prin care Statele Unite ar putea pedepsi aliații NATO considerați vinovaţi că nu au sprijinit operațiunile americane în războiul cu Iranul.
Este prevăzută inclusiv suspendarea Spaniei din NATO și revizuirea sprijinului diplomatic american pentru poziții sensibile, precum revendicarea britanică asupra Insulelor Falkland.
Documentul exprimă frustrarea Pentagonului față reticența sau refuzul unor state europene de a acorda acces militar, drepturi de staționare și survol (cunoscute sub numele de ABO) pentru operațiunile asupra Iranului.
E-mailul intern a fost dezvăluit Reuters de un oficial american, care a dorit să rămână anonim.
Una dintre opțiunile din e-mail prevede suspendarea țărilor „dificile” din poziții importante sau prestigioase din cadrul NATO, a spus oficialul.
Președintele Donald Trump a criticat dur aliații NATO pentru că nu au trimis flotele lor navale pentru a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, blocată de iranieni.
El a declarat, de asemenea, că ia în considerare retragerea din alianță.
„Nu ați face la fel dacă ați fi în locul meu?”, a întrebat Trump, într-un interviu acordat Reuters pe 1 aprilie, ca răspuns la o întrebare privind posibilitatea retragerii SUA din NATO.
Însă e-mailul nu sugerează ca Statele Unite ar avea această intenţie. De asemenea, nu propune închiderea bazelor militare americane din Europa.
Oficialul a refuzat să spună dacă opțiunile includ o retragere parțială a unor forțe americane din Europa.
Pentagonul nu dezminte
Solicitat să comenteze e-mailul, purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Kingsley Wilson, a răspuns: „După cum a spus președintele Trump, în ciuda a tot ceea ce au făcut Statele Unite pentru aliații noștri din NATO, aceștia nu au fost alături de noi.”
„Departamentul de Război se va asigura că președintele are opțiuni credibile pentru a garanta că aliații noștri nu mai sunt un tigru de hârtie și își aduc contribuţia. Nu avem alte comentarii cu privire la deliberările interne în acest sens”, a spus Wilson.
Războiul cu Iranul a ridicat întrebări serioase despre viitorul alianței și a provocat îngrijorări fără precedent că SUA ar putea să nu își ajute aliații europeni în cazul unui atac, potrivit analiștilor și diplomaților.
Marea Britanie, Franța și alți aliaţi spun că participarea la blocada navală americană ar însemna intrarea în război, dar că ar fi dispuși să ajute la menținerea strâmtorii deschise după un armistițiu durabil sau după încheierea conflictului.
Însă oficialii administrației Trump au subliniat că NATO nu poate fi un drum cu sens unic.
Ar putea Spania să fie suspendată din NATO?
Aceștia și-au exprimat frustrarea față de Spania, unde Guvernul nu a permis folosirea bazelor sau a spațiului aerian pentru atacuri împotriva Iranului. Statele Unite au două baze militare importante în Spania: Baza Navală Rota și Baza Aeriană Morón.
Opțiunile prezentate în e-mailul intern de la Pentagon ar avea scopul de a transmite un semnal puternic aliaților NATO, cu obiectivul de a „reduce atitudinea de superioritate a europenilor”, a spus oficialul, rezumând e-mailul.
Opțiunea de a suspenda Spania din NATO ar avea un efect limitat asupra operațiunilor militare americane, dar un impact simbolic semnificativ.
Oficialul nu a precizat cum ar putea SUA să suspende Spania din NATO, iar Reuters nu a putut stabili imediat dacă există un mecanism existent în cadrul alianței pentru acest lucru.
„Nu lucrăm pe baza e-mailurilor. Lucrăm pe baza documentelor oficiale și a pozițiilor guvernamentale, în acest caz ale Statelor Unite”, a declarat premierul spaniol Pedro Sánchez, întrebat despre raport.
Pedeapsa pentru Marea Britanie
Memorandumul include și opțiunea de a reconsidera sprijinul diplomatic al SUA pentru „posesiuni imperiale” europene de lungă durată, cum ar fi Insulele Falkland din apropierea Argentinei.
Site-ul Departamentului de Stat precizează că insulele sunt administrate de Regatul Unit, dar sunt încă revendicate de Argentina, al cărei președinte Javier Milei este aliat al lui Trump.
Marea Britanie a preluat oficial controlul asupra insulelor Falkland (Malvine) în 1833. Vorbim de un arhipelag situat în Atlanticul de Sud, la 483 km est de continentul sud-american. Arhipelagul a fost descoperit în 1690 de către britanicul John Strong și cuprinde două insule principale (4.500 locuitori) și cca 700 insule mai mici, în mare parte nelocuite.
Pretenții asupra insulelor își exprimase însă Argentina, încă din anul 1810, când și-a declarat independența și, cu acest prilej, a revendicat arhipelagul, pe considerente geografice și demografice. Marea Britanie nu a reacționat, iar după un secol și jumătate, în anul 1982, Argentina a invadat brusc principala insulă, contrar normelor ONU și uzanțelor secolului XX.
A urmat un scurt război în 1982. Aproximativ 650 de soldați argentinieni și 255 de soldați britanici au murit înainte ca Argentina să renunţe.
Trump l-a insultat în mod repetat pe premierul britanic Keir Starmer, numindu-l laș din cauza refuzului de a se alătura războiului cu Iranul, spunând că „nu este Winston Churchill” și descriind portavioanele britanice drept „jucării”.
Marea Britanie nu a permis inițial SUA să își folosească avioanele de pe două baze britanice pentru atacuri asupra Iranului, dar ulterior a acceptat misiuni defensive menite să protejeze locuitorii din regiune, inclusiv cetățeni britanici, în contextul represaliilor iraniene.
- 30 lei
- 50 lei
- 100 lei
- 50 lei
- 100 lei
- 250 lei
