Fostul trimis prezidențial american pentru Ucraina, gen.lt în rezervă Keith Kellogg, acuză NATO de lașitate în contextul războiului din Iran și propune crearea unei noi alianțe internaționale de apărare.
Kellogg a susținut într-un interviu acordat postului de televiziune Fox News că NATO nu a reușit să răspundă în mod adecvat provocărilor majore de securitate globală și a sugerat că Statele Unite ar trebui să reconsidere structura actuală a alianței.
„NATO se dovedește laș. Poate că avem nevoie de un nou NATO, de o nouă instituție defensivă”, a spus Kellogg.
El a menționat articolul 13 din Tratatul Atlanticului de Nord, care permite statelor membre să se retragă după un preaviz de un an, ca o posibilă cale de ieșire a Statelor Unite din NATO.
5 aliați pentru un alt NATO
Totodată, fostul reprezentant prezidențial a subliniat un posibil bloc alternativ care ar putea include țări dispuse să-și asume un rol militar mai activ. El a nominalizat Japonia, Australia, Germania, Polonia și Ucraina printre potențialii parteneri.
„Să retrasăm aliniamentele de apărare pe care le avem”, a spus el, adăugând că Ucraina „s-a dovedit un bun aliat”.
Și alți foști oficiali din era Trump au evocat criticile președintelui american la adresa NATO, deși mai puțin detaliat, notează Kiev Post. Fostul consilier adjunct pentru securitate națională Victoria Coates a descris alianța ca fiind „irelevantă”, argumentând că nu a reușit să abordeze cel mai mare război din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace.
Fostul secretar de Stat Mike Pompeo și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea, catalogând situația actuală a NATO „sfâșietoare” și îndemnând la o reevaluare mai amplă a alianțelor SUA. „Cred că va trebui să existe o regândire fundamentală”, a spus Pompeo, referindu-se la modul în care Washingtonul își definește și se bazează pe partenerii săi.
De ce s-a supărat Trump pe NATO
Donald Trump a declarat că ia serios în calcul retragerea Statelor Unite din NATO, după ce aliații nu au sprijinit inițiativa sa militară privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz în contextul conflictului cu Iranul.
„Oh, da, aș spune că este dincolo de a mai fi doar reconsiderată. Nu am fost niciodată convins de NATO. Am știut mereu că sunt un tigru de hârtie, iar Putin știe și el asta, apropo”, a spus el pentru The Telegraph.
Trump a criticat dur lipsa de implicare a partenerilor europeni, spunând că refuzul acestora de a trimite nave militare în Golf arată că Europa nu mai e un partener de încredere.
Declarațiile lui Trump au venit în contextul în care Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial, este blocată de Iran de mai multe săptămâni, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la energie și la temeri privind o recesiune globală.
Președintele american a susținut că sprijinul aliaților pentru deblocarea strâmtorii ar fi trebuit să fie automat: „Pe lângă faptul că nu au fost acolo, a fost greu de crezut. Și nu am făcut o mare presiune. Am spus doar ‘Hei’, știți, nu am insistat prea mult. Cred doar că ar trebui să fie ceva automat.”
El a prezentat refuzul NATO de a se implica în Golf ca un eșec al împărțirii sarcinilor în cadrul alianței, argumentând că SUA și-au susținut în mod constant aliații, inclusiv Ucraina, fără a primi același sprijin în schimb.
Ieșirea SUA din NATO, o aventură complicată
Relația tensionată a Washingtonului cu NATO a reaprins, de asemenea, dezbaterea privind Articolul 5, care se aplică doar atunci când un stat membru este atacat, nu și operațiunilor ofensive precum conflictul actual cu Iranul.
Secretarul de Stat american, Marco Rubio, a declarat că SUA ar putea fi nevoite să reanalizeze dacă Alianța își mai atinge scopul inițial.
„Va trebui să reexaminăm dacă această alianță mai servește sau nu acelui scop sau dacă acum a devenit un drum cu sens unic în care America este pur și simplu în măsură să apere Europa, dar când vom avea nevoie de ajutorul aliaților noștri, aceștia ne vor refuza dreptul de a avea baze și ne vor refuza survolul”, a spus Rubio.
În ciuda remarcilor lui Trump, retragerea SUA din NATO s-ar confrunta cu obstacole juridice. O lege din 2023 impune aprobarea Congresului înainte de orice astfel de acțiune.
Însă asta nu-l împiedică pe Trump să refuze (în caz de nevoie) ajutorul cerut de o ţară NATO care ar fi atacată, ceea ce, de facto, ar echivala cu retragerea din alianţa defensivă.
Potrivit The Telegraph, administrația americană are în vedere, de asemenea, modificări mai ample ale Alianței, inclusiv legarea puterii decizionale de cheltuielile pentru apărare, mișcare care i-ar marginaliza pe membrii care nu reușesc să îndeplinească obiectivele de finanțare.