Parlamentul lituanian a prelungit recent termenele pentru serviciul militar obligatoriu. Decizia survine pe fondul eforturilor pe care NATO le face pentru întărirea flancului estic.
Pe 13 iunie, Seimas, Parlamentul Lituaniei, a adoptat modificarea serviciului militar obligatoriu.
Reforma păstrează neschimbată durata de nouă luni a stagiului militar obligatoriu, dar mărește durata serviciului alternativ de la zece luni la un an. Cei care doresc să urmeze cursurile universitare vor putea face acest lucru doar după ce termină armata, relatează Deutsche Welle.
Primele vizite medicale pentru noul stagiu militar obligatoriu sunt prevăzute pentru anul viitor, urmate de o recrutare în 2026.
Cum se face selecția
Decizia din legislativul de la Vilnius a fost precedată de ani de dezbatere publică, provocată de invazia Rusiei în Ucraina în 2022.
Este o schimbare majoră după ce în 2008, la patru după intrarea în NATO, Lituania a suspendat serviciul militar și a trecut la o armată profesionistă.
În 2015, la un an după ce Rusia a anexat ilegal peninsula Crimeea, Lituania a devenit prima țară europeană care a revenit la recrutarea generală. Sistemul inițial se baza pe o loterie computerizată.
Acum mulți lituanieni se tem că Rusia ar putea lua la țintă statele baltice. NATO a făcut eforturi pentru a domoli aceste temeri, consolidându-și prezența de-a lungul a ceea ce mulți numesc flancul său estic. În cadrul acestor eforturi, o brigadă germană este staționată în Lituania, ceea ce a atras o atenție sporită asupra politicii generale de apărare a țării.
Decizia recentă de reformare a serviciului militar obligatoriu este menită să le semnaleze aliaților NATO că Lituania face tot ce stă în puterile sale pentru a-și apăra teritoriul și suveranitatea.
De altfel, această țară atinge în mod regulat obiectivul NATO de cheltuieli pentru apărare de 2% din PIB-ul național. Dar cu numai aproximativ 18.000 de soldați profesioniști, Lituania are o armată permanentă prea mică.
ASTĂZI PE SPOT:
Alte vremuri și alte nevoi
"Cu câțiva ani în urmă, mai mulți dintre politicienii noștri au declarat că NATO ne va proteja mereu. Fiind o țară mică, am presupus că ar fi posibil fără să investim mult în apărare", a spus Vaidotas Malinionis, șeful unei asociații a coloneilor în rezervă.
"Acum totul s-a schimbat, iar decizia asupra serviciului militar obligatoriu a arătat asta", a adăugat el.
Malinionis crede că decizia Parlamentului ar trebui să fie aplicată până în 2028. "Va necesita investiții mai mari în infrastructură, precum și în construirea mai multor barăci, dar e mai mult o chestiune de timp decât de voință politică", a detaliat el.
Lituania va continua să se bazeze pe sprijinul NATO. Brigada de luptă germană va sta în țară pe termen lung și va efectua aplicații militare alături de trupe din alte state aliate care sunt staționate temporar aici.
Saltul de la calculator pe front
La nivel național, revenirea la armata obligatorie e un câștig pe termen lung pentru securitatea țării. La nivel individual, acest aspect e înțeles, dar puțin nuanțat.
Valentinas, în vârstă de 43 de ani, este tatăl unui tânăr care va fi recrutat. Bărbatul care a făcut patru ani de armată este destul de sceptic în privința reformării serviciului militar obligatoriu.
"Dacă izbucnește un război real, nouă luni de pregătire - cu tot cu trageri și aruncări de grenade - nu vor fi suficiente pentru a face față unui dușman real. Soldații profesioniști ar trebui să-și asume toată povara luptei, nu acești băieți", consideră el.
În schimb, Valentinas crede că tinerii ar trebui să urmeze cursuri în asociații de voluntari pe care Lituania le folosește pentru a recruta personal pentru securitatea publică sub efectul legii marțiale. El nu este convins că armata lituaniană e pregătită să înfrunte provocările actuale.
"Mulți puști doar stau în fața computerului și trăiesc într-o lume virtuală. În plus, mulți sunt slabi psihic și câteodată bolnăvicioși. Mulți elevi nu știu ce înseamnă responsabilitatea", adaugă el.
Colonelul în retragere Malinionis admite că există dificultăți în ceea ce privește aptitudinile actualilor recruți pentru serviciul militar, dar nu crede că situația este critică.
"În aceste zile, cam 50% sunt considerați nepotriviți pentru armată. Însă în primul rând unele dintre aceste criterii sunt depășite și ar trebui schimbate. Și, în al doilea rând, fanii jocurilor pe calculator nu au nevoie să alerge prin pădure cu o armă automată. Cei mai pricepuți dintre ei se pot ocupa de comunicații, război electronic și drone, unde cerințele fizice nu sunt la fel de mari", a explicat el.
Malinionis consideră că astfel de schimbări introduse în legea recrutării ar putea reduce drastic rata tinerilor declarați inapți pentru serviciul militar.
T.D.