După încheierea Războiului Rece, multe țări din Europa au renunțat la serviciul militar obligatoriu. Reintroducerea lui a revenit însă în atenție înainte de războiul de agresiune rusesc în Ucraina. O privire de ansamblu.
După căderea Zidului Berlinului, pregătirea militară obligatorie a început să fie considerată desuetă. Astfel, în ultimii 20 de ani, serviciul militar obligatoriu a fost abolit în majoritatea țărilor europene.
Germania a făcut acest pas în 2011. Revenirea la armata obligatorie poate avea loc numai dacă Bundestagul constată nevoia urgentă de apărare a țării, reglementată în legea fundamentală.
Situația este oarecum asemănătoare în multe țări europene. Începând din 1993, dintre cele 29 de state europene membre NATO, inclusiv Turcia, numai șase au menținut recrutarea. Marea Britanie, SUA și Canada au armate pur profesioniste de mai bine de 50 de ani.
În lumina războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, multe țări și-au mărit bugetele de apărare și încep să reconsidere serviciul militar obligatoriu. Dezbaterile pe acest din urmă subiect nu au avansat decât în câteva țări.
Ucraina și Lituania
La scurt timp după anexarea Crimeii, Ucraina (2014) și Lituania (2015) au reintrodus serviciul militar obligatoriu pentru bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani, respectiv 25 de ani.
După atacul Rusiei asupra Ucrainei din 20 februarie 2022, Guvernul a promulgat o lege conform căreia toți bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani pot fi recrutați pentru a servi în armată.
Letonia
Această țară baltică este unul din statele membre ale NATO care se învecinează cu Rusia. Printre acestea se numără și Estonia și Finlanda, nou membru NATO, care nu au abolit niciodată recrutarea.
Letonia revine la stagiul militar obligatoriu. Începând din 2024, toți bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani vor trebui să urmeze 11 luni de pregătire militară. Începând cu 2028, 7.500 de letoni vor fi chemați în fiecare an în armată. Potrivit NATO, acesta este numărul de soldați profesioniști pe care îl avea țara în 2022.
România
Prima încercare de a reintroduce serviciul militar obligatoriu după căderea Zidului Berlinului a eșuat în 2015. Însă premierul Nicolae-Ionel Ciucă (general în retragere) s-a pronunțat din nou în favoarea armatei obligatorii în primăvară.
O cerință specifică a Ministerului Apărării este ca, în cazul unei mobilizări generale, toți tinerii români care locuiesc în străinătate să se prezinte la serviciul militar în termen de 15 zile.
Olanda și Suedia
Forțelor armate olandeze le lipsesc aproximativ 9.000 de recruți. Prin urmare, Guvernul ia în considerare posibilitatea de a mări efectivele armatei prin serviciul obligatoriu, așa cum face Suedia din 2018.
Cea mai mare țară scandinavă a abolit serviciul militar obligatoriu în 2010. În 2018, acesta a fost reintrodus, deoarece nu s-au găsit suficienți voluntari pentru serviciul militar.
De atunci, toți tinerii în vârstă de peste 18 ani trebuie să se prezinte la serviciul militar. Însă, la fel ca în Norvegia, numai o mică parte dintre ei sunt recrutați.
Norvegia și Danemarca
Începând din 2016, în țara de origine a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, toți bărbații și femeile trebuie să se prezinte la serviciul militar la vârsta de 18 ani. Totuși, doar aproximativ 9.000 dintre cei 60.000 de candidați care dau testul de aptitudini în fiecare an sunt chemați pentru 19 luni în serviciu militar.
Din cauza procesului de selecție strict, surse oficiale spun că serviciul militar în Norvegia se bucură de un prestigiu similar cu al calificărilor superioare în educație.
În Danemarca, recrutarea este obligatorie, dar există suficienți voluntari pentru a satisface cererea.
Franța
Franța dezbate oportunitatea introducerii unui stagiu militar ”light”. Președintele Emmanuel Macron a introdus "serviciul național universal" în 2019, în cadrul căruia tinerii pot servi în mod voluntar binele țării lor timp de o lună.
Acum, Guvernul ia în considerare posibilitatea de a face acest lucru obligatoriu pentru toți francezii cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani. Două săptămâni din acest serviciu sunt efectuate în instituții cu structură militară.
Germania
Cancelarul Scholz a respins propunerea ministrului Apărării, Boris Pistorius, vizând introducerea serviciului militar obligatoriu. Cu toate acestea, apelurile pentru o dezbatere pe această temă vin din partea întregului spectru politic din Germania.
Recent, comisarul parlamentar pentru forțele armate, Eva Högl (reprezentantă a Partidului Social-Democrat, la fel ca Olaf Scholz și Boris Pistorius), a sugerat o dezbatere privind un "an de serviciu” obligatoriu în armată sau în instituții civile. Ea a mai explicat și că oamenii din armată ar trebui să promoveze aspecte din activitatea lor în școli.
Jan D. Walter