Comandanții trupelor ucrainene care erau blocate la Azovstal au primit luni, după 82 de zile de rezistență eroică, ordinul să salveze viețile luptătorilor.
O negociere a avut loc cu forțele ruse și, în cele din urmă, apărătorii Mariupolului s-au predat, pentru ca cei răniți să aibă o șansă să fie tratați. Luni, 265 de persoane au fost evacuate din subsolurile fostului combinat, din care 51 în stare critică. Practic, aproximativ unul din 5 soldați era rănit grav.
Evacuarea a continuat și marți, iar Kievul a declarat încheiată misiunea soldaților la Mariupol, după ce a devenit clar că nu există nicio cale ca ei să fie salvați altfel.
Soldații, pe care rușii îi numesc prizonieri de război, au fost duși sub excortă în Novoazovsk, iar cei care n-au avut nevoie de spitalizare în Olenivka, orașe controlate de forțele pro-ruse. Presa Kremlinului scria luni noapte că militarii vor ajunge în final în Rusia.
Ucraina speră să poată curând să realizeze schimburi de prizonieri și, astfel, să-și aducă eroii acasă. În Rusia, însă, planurile sunt altele.
Ziua 83 de război în Ucraina - desfăşurarea evenimentelor
Scenarii de răzbunare la Moscova
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a dat marți dimineață asigurări că soldații vor fi tratați în concordanță cu regulile de război și ale dreptului internațional.
Spre prânz, însă, au început să apară acțiuni la Moscova care pot fi catalogate cel puțin ostile față de aceștia.
Într-o dezbatere din Duma de Stat din Rusia, deputatul Anatoli Wasserman a cerut să fie interzis orice schimb de prizonieri în care să fie incluși „criminalii naziști”, potrivit Meduza.io.
Propunerea a fost îmbrățișată de șeful Dumei, Viaceslav Volodin: „Propunerea e una corectă. Criminalii naziști nu ar trebui să fie implicați în schimburi de prizonieri. Aceștia sunt criminali de război, trebuie să facem tot ce putem ca să-i aducem în fața justiției”.
Ce înseamnă pentru ruși să îi aducă pe soldații ucraineni în fața justiției a detaliat deputatul Leonid Slutski, care a propus nici mai mult, nici mai puțin, să fie reinstituită pedeapsa capitală, pentru a arăta întregii lumi cum trebuie pedepsiți naționaliștii ucraineni.
„Trebuie să ne gândim bine și poate ar trebui să adoptăm această măsură, pentru ca aceste animale în piele de om să primească ceea ce merită”, a spus Slutski.
În plus, Comitetul de Investigații din Rusia a anunțat că îi va interoga pe soldații ucraineni de la Azovstal, ca parte dintr-un dosar în care sunt anchetați pentru „crime ale regimului ucrainean împotriva populației civile din Donbas”.
Momentan pare să nu fi fost luată nicio decizie. Însă o mișcare împotriva eroilor de la Azovstal a făcut și procurorul general al Rusiei, care a cerut Curții Supreme să declare Batalionul Azov organizație teroristă.
Amintim că reintroducerea pedepsei capitale în Rusia a fost cerută în Duma de Stat de către aliații lui Putin și la jumătatea lunii martie, una dintre faptele dorite a fi pedepsite astfel fiind chiar terorismul de care vor să-i acuze pe soldații ucraineni.
”Aceasta este o chestiune sensibilă și Partidul Liberal Democratic poate iniția acest referendum pentru reintroducerea pedepsei cu moartea pentru cele mai grave infracțiuni. De exemplu, corupție la scară mare, violarea copiilor, crime comise în moduri sofisticate, terorism etc. Cetățenii ruși sunt suficient de maturi să ia o decizie atât de importantă ca aceasta”, susțineau în martie inițiatorii.