Echipele Ministerului Apărării au identificat zonele în care au căzut resturile dronei doborâte vineri de un F-16 românesc și ale rachetelor folosite în cele două tentative de interceptare.
La Padina, în județul Buzău, au fost găsite resturi ale dronei și fragmente din racheta interceptoare lansată de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române.
Prefectul județului Buzău, Leonard Dimian, a precizat că au fost descoperite între 10 și 15 fragmente, răspândite pe o suprafață mare.
Cel mai mare element ar avea aproximativ 20–30 de centimetri, iar pe fragmente nu pot fi observate înscrisuri care să indice proveniența sau modelul aparatului.
„Au fost găsite niște bucăți mici ce par a fi din drona doborâtă de avioanele de vânătoare. Sunt niște elemente din care nu poți trage nicio concluzie, nu au înscrisuri pe ele, nu au absolut nimic din care să zici că ți-ai putea forma o părere”, a declarat prefectul pentru AGERPRES.
Potrivit acestuia, fragmentele par să fie fabricate din polistiren grafitat, fibră de carbon sau materiale asemănătoare.
„Sunt ceva componente mai mari, dar nu vă imaginați că sunt foarte mari, 20–30 de centimetri cel mai mare element. Au fost găsite vreo 10–15 bucăți, dar pe o suprafață foarte mare. Cred că au fost pulverizate în momentul în care proiectilul a lovit drona”, a mai spus Leonard Dimian.
În zona Tătaru, din județul Brăila, militarii au identificat un crater și rămășițele unei rachete aer-aer. Este vorba despre proiectilul lansat în prima tentativă de interceptare, de un avion Eurofighter Typhoon italian, care nu a lovit drona.
MApN precizează că nu au fost înregistrate victime și nici pagube materiale. Perimetrele au fost securizate, iar toate elementele recuperate au fost ridicate pentru expertiză.
Analizele ar trebui să stabilească modelul exact al dronei, proveniența componentelor, dacă aparatul transporta exploziv și, în măsura în care datele pot fi recuperate, traseul pentru care fusese programat.
Cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
Drona a traversat aproximativ 200 de kilometri
Drona a fost detectată vineri dimineață în apropiere de Sulina și a urmat traseul Sulina–Brăila–Fetești–Buzău. A rămas aproximativ 80 de minute în spațiul aerian românesc și a parcurs în jur de 200 de kilometri înainte de a fi doborâtă în apropierea comunei Padina, într-o zonă nelocuită.
Primele aeronave care au intervenit au fost două Eurofighter Typhoon italiene aflate în misiunea NATO de Poliție Aeriană. Unul dintre piloți a lansat o rachetă în zona Brăila, dar a ratat drona.
Misiunea a fost apoi preluată de două avioane F-16 românești. Un pilot român, cu gradul de căpitan și cu vârsta de cel mult 28 de ani, a lansat racheta care a distrus ținta.
A fost prima dată când un F-16 românesc a doborât cu o rachetă o dronă în spațiul aerian național.
Piloții au identificat-o vizual ca fiind de tip Shahed
Ministerul Apărării nu a confirmat încă oficial modelul aparatului. Piloții au raportat însă că ținta avea caracteristicile unei drone de tip Shahed.
Shahed-136, denumită Geran-2 de Rusia, este o dronă de atac într-un singur sens, construită pentru a transporta exploziv la distanță mare și a se distruge odată cu ținta.
Identificarea tehnică va putea fi făcută după analiza fragmentelor recuperate la Padina.
Deocamdată nu se știe cui îi aparținea drona, dacă avea un focos activ, ce țintă fusese programată să lovească și dacă intrarea în România a fost accidentală sau deliberată.
MApN a precizat anterior că aparatul nu se îndrepta către Baza Aeriană Fetești și nu a trecut deasupra Centralei Nucleare de la Cernavodă.
România rămâne fără principala sursă de petrol. Specialist: Nu există rute alternative pentru țițeiul din Kazahstan
NATO extinde spre Est rețeaua strategică de conducte pentru combustibil. România va primi 2,15 miliarde de euro din cea mai mare investiție logistică din istoria NATO
CFR Cluj remizează cu Alashkert în Conference League
Buzoianu anunță investiții record în baraje și diguri. „Inundațiile sunt decontul a 20-30 de ani de neglijență”
