Deficitul bugetar al României s-a redus în primele șase luni din 2026 la 2% din PIB, de la 3,64% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni nominali, diferența este de aproape 28,8 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor atribuie evoluția creșterii veniturilor, temperării cheltuielilor curente și accelerării absorbției fondurilor europene.
Execuția bugetului general consolidat s-a încheiat la 30 iunie 2026 cu un deficit de 41,03 miliarde de lei, față de 69,80 miliarde de lei în primele șase luni din 2025, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Ca pondere în PIB, deficitul a scăzut cu 1,65 puncte procentuale, de la 3,64% la 2%.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, consideră că rezultatul poate conta în evaluările agențiilor de rating.
„Execuția bugetară la șase luni este un puternic semnal de seriozitate al României în evaluările care urmează din partea Fitch și Moody’s. Reducerea deficitului la 2% din PIB demonstrează că planul de consolidare fiscală produce rezultate și că ne respectăm angajamentele”, a declarat el.
Nazare avertizează însă că România nu are motive de relaxare.
„Menținerea calificativului de investiții depinde de continuarea acestei direcții, de finalizarea PNRR și de stabilitatea politică. Credibilitatea se construiește prin rezultate și se păstrează prin consecvență. România nu își permite niciun pas înapoi în această perioadă”, a adăugat ministrul.
Veniturile statului au crescut cu peste 10%
Veniturile totale au ajuns în primul semestru la 342,52 miliarde de lei, cu 10,3% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în PIB, veniturile au crescut cu 0,46 puncte procentuale. Avansul a fost susținut de încasările fiscale, în special din TVA, impozitul pe venit și salarii, taxele pe proprietate, dar și de fondurile europene.
Impozitul pe salarii și venit a adus 33,71 miliarde de lei, în creștere cu 11,1%. Încasările din impozitul pe dividende au avansat cu 29,9%, pe fondul distribuirilor concentrate în decembrie 2025, înaintea modificărilor legislative privind taxarea dividendelor.
Veniturile aferente Declarației unice au crescut cu 21%. Încasările din impozitul pe salarii au urcat cu 5,8%, peste creșterea de 3,1% a fondului de salarii din economie. Ministerul Finanțelor explică diferența prin eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT.
TVA a adus cu 25% mai mulți bani la buget
Încasările nete din TVA au totalizat 74,14 miliarde de lei, cu 25,1% mai mult decât în primul semestru din 2025. Creșterea a fost susținută de majorarea cu 21,6% a încasărilor brute, pe fondul modificării cotelor de TVA prin Legea nr. 141/2025. În același timp, restituirile de TVA către firme au crescut la 18 miliarde de lei, de la 16,41 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut.
Ministerul Finanțelor susține că această evoluție arată atât o consolidare a bazei fiscale, cât și o colectare mai eficientă.
„Un semnal extrem de important pentru economia reală este creșterea rambursărilor nete de TVA la 18 miliarde de lei. Această creștere a restituirilor este un sprijin direct acordat mediului de afaceri, injectăm lichiditate imediată în companiile românești, eliminăm blocajele din lanțurile comerciale și le oferim antreprenorilor predictibilitatea de care au nevoie”, a declarat Alexandru Nazare.
Contribuțiile sociale și impozitul pe profit au crescut
Contribuțiile de asigurări au ajuns la 110,86 miliarde de lei, în creștere cu 7,1%. Ministerul Finanțelor explică avansul prin extinderea bazei de impozitare prevăzută de Legea nr. 141/2025 și prin încasările din Declarația unică.
Impozitul pe profit a adus 18,97 miliarde de lei, cu 10,1% mai mult decât în primul semestru din 2025. Creșterea a fost susținută de încasările de la companii, care au avansat cu 12,5%, și de plățile efectuate în iunie pentru definitivarea impozitului aferent anului trecut.
Veniturile din accize au însumat 23,25 miliarde de lei, în creștere cu 5,9%. Principalul motor a fost avansul de 13,9% al accizelor pentru produsele energetice.
În schimb, veniturile nefiscale au scăzut cu 15,9%, la 24,13 miliarde de lei. Ministerul explică această reducere prin comparația cu încasările excepționale din 2025, când statul a recuperat ajutoare în valoare de 1,6 miliarde de lei.
Fondurile europene au redus presiunea asupra bugetului
Sumele rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile deja efectuate au ajuns la 30,29 miliarde de lei, cu 20,8% mai mult decât în 2025.
Ministerul Finanțelor susține că accelerarea absorbției reduce presiunea asupra resurselor naționale și ajută la finanțarea proiectelor publice.
Cheltuielile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au totalizat 37,17 miliarde de lei. Aici intră proiecte din cadrele financiare europene, subvențiile agricole, Fondul pentru Modernizare și PNRR.
Cheltuielile au crescut ușor în lei, dar au scăzut ca pondere în PIB
Cheltuielile totale ale statului au fost de 383,55 miliarde de lei, cu 0,8% mai mari decât în primul semestru din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au scăzut însă de la 19,85% la 18,66%, o reducere de 1,19 puncte procentuale. Ministerul Finanțelor susține că ajustarea s-a concentrat pe cheltuielile curente, în timp ce investițiile și absorbția fondurilor europene au fost protejate.
Cheltuielile de personal au scăzut cu 3,3 miliarde de lei, la 82,11 miliarde de lei. Reducerea este pusă pe seama limitării sporurilor și a măsurilor de temperare salarială adoptate în perioada 2025–2026. Ca pondere în PIB, cheltuielile de personal au coborât de la 4,5% la 4%.
Mai mulți bani pentru sănătate, dar și pentru dobânzi
Cheltuielile cu bunurile și serviciile au ajuns la 49,42 miliarde de lei, în creștere cu 8,6%. Ministerul arată că majorarea a fost determinată în principal de plățile mai mari din sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut însă cu 4,14 miliarde de lei și au ajuns la 29,37 miliarde de lei, echivalentul a 1,4% din PIB. Dobânzile reprezintă una dintre principalele presiuni care continuă să crească, chiar într-un context de reducere a deficitului.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 126 de miliarde de lei, cu 0,5% mai mici decât în primul semestru din 2025. În această categorie au intrat și compensațiile pentru energia electrică și gazele consumate de populație, în valoare de 104,30 milioane de lei.
Subvențiile au totalizat 6,7 miliarde de lei și au mers în principal către transportul de călători, producătorii agricoli și schema de compensare la energie pentru consumatorii noncasnici.
Investițiile publice au crescut cu aproape 10 miliarde de lei
Cheltuielile pentru investiții, programe de dezvoltare și capital au ajuns la 59,96 miliarde de lei, cu 9,52 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Peste 70% din această sumă provine din fonduri europene nerambursabile și din componenta de împrumut a PNRR.
Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe, din cadrul financiar 2021–2027 și din PNRR au crescut cu 15,32 miliarde de lei, respectiv cu 56,32%.
Ministerul Finanțelor admite însă că investițiile finanțate din surse naționale au scăzut. Instituția explică acest lucru prin efectul de bază din 2025, când au fost achitate obligații restante din programe naționale, recapitalizarea companiei Carpatica Feroviar și unele plăți în domeniul apărării.
Reducerea deficitului din primul semestru vine astfel dintr-o combinație de venituri fiscale mai mari, efectele majorărilor de taxe și ale eliminării unor facilități, reducerea cheltuielilor de personal și folosirea mai intensă a fondurilor europene.
Rezultatul este net mai bun decât cel din prima jumătate a anului trecut, dar presiunile rămân vizibile în costul dobânzilor și în nevoia de a menține ritmul de ajustare în a doua parte a anului.
Presa ucraineană, despre drona doborâtă în Buzău: A pătruns cel mai adânc în spațiul aerian al României. Rusia ataca Odesa în acel moment
Ziua 1612 Ucraina lovește din nou rețeaua Wildberries și o uzină din industria de apărare. ISW: Kremlinul pregătește o nouă mobilizare. Fertilizare in vitro pentru văduvele rușilor
Unul dintre marinarii răniți de pe nava Gas Lisbon a murit la spital
FCSB ia o decizie importantă în privința lui Alexandru Stoian
