Ilie Bolojan afirmă că România este „pe direcția bună” după ce execuția bugetară pe primele cinci luni din 2026 a arătat o reducere semnificativă a deficitului bugetar față de aceeași perioadă a anului trecut.
Într-o postare pe Facebook, Bolojan spune că deficitul a scăzut la 36 de miliarde de lei, de la 64 de miliarde de lei în primele cinci luni din 2025, și susține că este „prima corecție serioasă” după mai mulți ani în care cheltuielile statului au crescut peste ceea ce își permite România.
„Execuția bugetară pe primele 5 luni arată că deficitul bugetar al României a scăzut cu peste 40% în 2026, la 36 de miliarde de lei, față de 64 de miliarde în aceeași perioadă a anului trecut. Reducerea de peste 28 de miliarde de lei este prima corecție serioasă după ani în care cheltuielile statului au crescut mult peste ceea ce producem. Nu mai putea fi evitată”, a transmis Ilie Bolojan.
Potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar al României s-a situat la 35,94 miliarde de lei la finalul lunii mai, echivalentul a 1,75% din PIB. În aceeași perioadă din 2025, deficitul era de 64,23 miliarde de lei, adică 3,35% din PIB. Reducerea este de peste 28,3 miliarde de lei, respectiv 1,6 puncte procentuale din PIB.
Bolojan: Corecția seamănă cu tratarea unei boli
Ilie Bolojan compară reducerea deficitului cu tratarea unei boli, spunând că prima etapă a corecției poate fi dureroasă, dar este necesară pentru însănătoșirea statului.
„Este un semn clar că statul începe să cheltuiască mai aproape de ceea ce își permite. Corecția deficitului seamănă cu tratarea unei boli. Ca să-ți fie bine și să te însănătoșești, în prima etapă a tratamentului poate să-ți fie mai rău. Este calea spre însănătoșire. Așa cum se vede și din graficul alăturat, suntem pe drumul cel bun”, a scris Bolojan.
O astfel de traiectorie ne-ar permite, în anii următori, direcționarea banilor către dezvoltare și servicii publice, în locul plății unor dobânzi tot mai mari.
„În anii următori, în loc să plătim zeci de miliarde pe dobânzi, vom putea direcționa resursele spre dezvoltare, prosperitate și servicii publice mai bune. Dar numai dacă avem grijă, în continuare, de sănătatea statului. Boala se poate întoarce. Populismul, clientelismul și risipa ne pot readuce cu spatele la zid. Mulțumesc tuturor românilor pentru traversarea acestei perioade!”, a transmis fostul premier.
Ce arată execuția bugetară
Datele Finanțelor arată că veniturile totale au ajuns la 279,49 miliarde de lei în primele cinci luni ale anului, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă din 2025. Încasările nete din TVA au urcat cu 22,9%, până la 60,2 miliarde de lei, iar contribuțiile de asigurări sociale au crescut cu 7,4%, până la 93,62 miliarde de lei.
Cheltuielile totale au scăzut cu 1,5%, până la 315,43 miliarde de lei. Investițiile publice au crescut la 44,73 miliarde de lei, cu peste 4 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 26,81 miliarde de lei, cu aproape 4 miliarde de lei mai mult decât anul trecut.
Ministerul Finanțelor susține că ajustarea bugetară a fost realizată fără reducerea investițiilor publice, prin controlul cheltuielilor curente și printr-o absorbție mai bună a fondurilor europene și a banilor din PNRR. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că execuția bugetară oferă argumente importante în relația cu agențiile de rating și cu investitorii internaționali.
Ionuț Dumitru: E prematur să spunem că am avut o evoluție bună
Și economistul-șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, avertizează că datele pe primele cinci luni trebuie privite cu prudență și că este prea devreme pentru concluzia că România și-a rezolvat problemele fiscale.
„Este un deficit mic, într-adevăr, față de anul trecut, aceeași perioadă a anului anterior, însă aș spune că mai e destul de mult până la sfârșitul anului. Cred că e important să ne încadrăm în ținta asumată de 6 - 6,2% din PIB și atunci putem spune, odată ce ne-am atins ținta, că am avut o evoluție bună. Cred că e prematur să ne pronunțăm”, a declarat Ionuț Dumitru.
El atrage atenția că încetinirea economiei ar putea afecta veniturile bugetare în a doua parte a anului.
„Economia, oricum, în momentul de față, are o performanță destul de slabă, adică o creștere economică destul de modestă, și atunci chiar avem o scădere a PIB-ului pe primul trimestru și probabil că veniturile bugetare vor avea de suferit în perioada următoare”, a explicat economistul.
Ionuț Dumitru spune că abia execuția din a doua parte a anului va arăta dacă România poate respecta ținta de deficit.
„Este prematur să ne pronunțăm cu privire la atingerea sau neatingerea țintei pe anul acesta după execuția din primele cinci-șase luni ale anului. Cred că ar trebui să vedem și execuția în a doua parte a anului, pentru că pot fi surprize”, a spus acesta.
Dobânzile rămân o problemă
Una dintre vulnerabilitățile majore rămâne costul finanțării datoriei publice. Cheltuielile cu dobânzile au crescut în primele cinci luni până la 26,81 miliarde de lei, iar Ionuț Dumitru avertizează că incertitudinea politică menține costurile de finanțare la un nivel ridicat.
„Faptul că persistă această incertitudine ne menține costurile de finanțare ale Guvernului și ale economiei în general la un nivel destul de ridicat. Când plătești 7% dobânzi la datoria publică, este o dobândă foarte mare, iar dobânzile au ajuns deja la 3% din PIB, ceea ce îngustează extrem de mult spațiul bugetar”, a subliniat economistul.
ANM extinde codul roșu de caniculă: Aproape toată țara intră sub alertă. Vor fi până la 41 de grade
Firmele care angajează elevi și studenți în vacanță pot primi bani de la stat
Alegeri anticipate în România: cum se pot declanșa, cât ar dura și de ce nu e sigur că ar rezolva blocajul politic
Jucătoarele din România și-au aflat adversarele din primul la Wimbledon
