Deficitul bugetar al României s-a redus la mai puțin de jumătate în primele patru luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce investițiile susținute din fonduri europene și PNRR au continuat să crească accelerat, potrivit datelor publicate marți de Ministerul Finanțelor.
În primele patru luni ale anului, deficitul bugetar a ajuns la 23,95 miliarde de lei, echivalentul a 1,17% din PIB, comparativ cu 55,97 miliarde de lei și 2,92% din PIB în aceeași perioadă din 2025. Ministerul Finanțelor susține că este una dintre cele mai importante ajustări fiscale din ultimii ani.
Ministerul condus de Alexandru Nazare afirmă că reducerea deficitului s-a făcut fără tăierea investițiilor publice, iar fondurile europene au devenit principalul motor de susținere a economiei într-o perioadă marcată de inflație ridicată și consum intern mai slab.
Nazare: România intră într-o nouă etapă fiscală
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că execuția bugetară după primele patru luni ale anului indică o reducere accelerată a deficitului și o schimbare importantă în administrarea finanțelor publice.
„Execuţia la patru luni confirmă intrarea României pe o traiectorie clară de consolidare fiscală, una dintre cele mai consistente corecţii bugetare din Uniunea Europeană în această perioadă”, a declarat ministrul Finanțelor.
Nazare avertizează însă că situația rămâne fragilă și că este nevoie în continuare de control strict al cheltuielilor și de accelerarea absorbției fondurilor europene.
„Reducerea deficitului a fost realizată fără blocarea investiţiilor publice, ceea ce este esenţial pentru menţinerea creşterii economice şi protejarea proiectelor strategice ale României”, a spus ministrul.
Potrivit acestuia, ținta pentru întreg anul 2026 rămâne un deficit de 6,2% din PIB în termeni cash, în linie cu angajamentele asumate la nivel european.
Ministerul Finanțelor afirmă că execuția bugetară din 2026 indică „o schimbare importantă de traiectorie fiscală”, în condițiile în care presiunile asupra bugetului sunt mai mari decât în urmă cu doi sau trei ani.
Oficialii arată că deficitul bugetar s-a redus de la 3,24% din PIB în primele patru luni din 2024 la 2,92% în 2025 și la 1,17% în 2026. Ministerul susține că execuția bugetară din acest an se situează inclusiv sub nivelul înregistrat în 2023, când deficitul anual a fost de 5,76% din PIB.
Investițiile publice au rămas la nivel record
Ministerul Finanțelor susține că ajustarea fiscală are loc într-un context dificil, marcat de costuri mai mari de finanțare și de presiunea accelerării proiectelor din PNRR. În același timp, Guvernul încearcă să păstreze un nivel ridicat al investițiilor publice.
În primele patru luni din 2026, investițiile publice au depășit 31 de miliarde de lei, iar aproximativ trei sferturi din sumă provin din fonduri europene și PNRR.
Plățile pentru proiectele finanțate din bani europeni și PNRR au crescut cu peste 34% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Oficialii de la Finanțe spun că execuția bugetară din acest an marchează o schimbare de model economic, „de la un model bazat pe consum şi deficit ridicat către unul susţinut mai mult de investiţii europene şi disciplină fiscală”.
Veniturile statului au crescut puternic
Veniturile totale la buget au ajuns la 223,83 miliarde de lei, în creștere cu 12% față de primele patru luni din 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la TVA, impozitul pe salarii și contribuțiile sociale.
Încasările din TVA au crescut cu 22,4%, cele din impozitul pe salarii și venit cu 21,8%, iar contribuțiile sociale cu 8,8%.
În același timp, cheltuielile totale ale statului au scăzut cu 3,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în PIB, acestea au coborât de la 13,4% la 12,1%.
Cheltuielile de personal s-au redus cu aproape 2 miliarde de lei față de primele patru luni din 2025, potrivit execuției bugetare.
Provocarea următorilor ani: deficit mai mic și absorbție rapidă din PNRR
Ministerul Finanțelor avertizează că principala provocare pentru perioada 2026-2027 va fi păstrarea echilibrului dintre reducerea deficitului, controlul costurilor de finanțare și finalizarea rapidă a proiectelor europene înainte de expirarea termenelor din PNRR.
Oficialii spun că menținerea încrederii investitorilor și continuarea absorbției fondurilor europene vor fi esențiale pentru reducerea vulnerabilităților economice ale României.
Presa internațională, după Palme d’Or pentru Cristian Mungiu: performanță istorică, dar un film care împarte criticii
Cinci țări NATO blochează planul lui Rutte pentru mai mult ajutor militar destinat Ucrainei
Formula 1: Kimi Antonelli, a patra victorie consecutivă
Comportament ciudat observat la animalele „de oraș”. Și păsările și rozătoarele sunt afectate
