Cele două proiecte prin care România urma să cumpere mii de drone și sisteme antidronă, finanțate cu 223 de milioane de euro din programul european SAFE, vor fi realizate în cooperare cu alte state europene.
Schimbarea înseamnă că o parte din producția planificată inițial în România ar putea ajunge în alte țări participante, iar firmele românești implicate în proiect se tem că vor pierde investiții și comenzi.
Potrivit unei analize News.ro, reprezentanții industriei spun că Ministerul Afacerilor Interne a încercat să ofere o șansă producătorilor locali, însă procesul de selecție ar fi trebuit precedat de o evaluare mai clară a capacităților companiilor și a cerințelor tehnice.
- Trei incidente cibernetice în câteva zile au expus cetățeni și companii la blocaje și pierderi financiare. Cine e de vină?
Aproape 8.000 de sisteme de drone și antidronă
Din cele 16,7 miliarde de euro pe care România le poate împrumuta prin programul SAFE, 2,8 miliarde sunt destinate Ministerului Afacerilor Interne și altor instituții din sistemul național de apărare.
În cazul MAI există două proiecte importante:
- unul de peste 116 milioane de euro pentru achiziția a aproximativ 6.480 de sisteme de drone, inclusiv drone aeriene, acvatice și subacvatice, alături de platforme software și centre de comandă;
- altul, de peste 106 milioane de euro, pentru cumpărarea a aproximativ 1.320 de sisteme antidronă, fixe, mobile sau portabile.
Inițial, astfel de achiziții puteau fi făcute individual de fiecare stat, până la 30 mai. În această variantă exista posibilitatea ca o parte importantă din producție să fie realizată în România.
Guvernul: Nu s-a pierdut finanțarea
Cancelaria prim-ministrului susține însă că proiectele MAI nu făceau parte din categoria achizițiilor care trebuiau semnate până la 30 mai.
Potrivit instituției, acestea au fost gândite încă de la început ca achiziții comune, realizate împreună cu alte state membre ale Uniunii Europene, cu state din Spațiul Economic European sau cu Ucraina. Din acest motiv, autoritățile afirmă că nu există întârzieri și că finanțarea europeană nu este pusă în pericol.
- MApN cumpără 34 de sisteme de drone pentru Armata Română prin SAFE. Cât costă și când vor fi livrate
Temerea industriei: mai puțină producție în România
Una dintre principalele preocupări ale companiilor românești este că, odată cu trecerea la achiziții comune, o parte din producția care urma să fie realizată în România ar putea fi mutată în alte state.
Documentele aprobate inițial prevedeau, pentru unele echipamente, producție locală, transfer de tehnologie, mentenanță și instruire în România, precum și dezvoltarea unor capacități industriale permanente.
Cancelaria premierului susține că obiectivul rămâne implicarea cât mai mare a industriei românești și că nivelul participării locale va fi stabilit pentru fiecare proiect în parte. Instituția nu a explicat însă de ce s-a renunțat la varianta achizițiilor individuale și nici când vor fi luate deciziile finale.
Producător român: MAI a avut intenții bune, dar a lipsit evaluarea
În negocierile lansate anul trecut au fost selectate cinci companii românești: Autonomous Flight Technologies (AFT), Oves Enterprise, Qognifly, Robotix și Brave.X Aero.
„Teoretic, suntem unul dintre consorţiile care vor accesa cele 116 milioane de euro, pe partea de drone”, a confirmat pentru News.ro Mihai Filip, fondator şi director general al Oves Enterprise.
Spune că nu ştie cât din total le va reveni şi că o decizie o vor lua beneficiarii, respectiv Jandarmeria, SRI sau Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS).
Nu are un răspuns în ceea ce priveşte ratarea termenului de 30 mai, până când putea fi o achiziţie individuală. „Noi am fost pregătiţi, am fost convocaţi şi am participat la toate întâlnirile”, susţine Filip.
Emanuel Popp, fondatorul AFT, spune că Ministerul de Interne a încercat să construiască proiectul în mod corect și să ofere industriei românești o șansă reală, însă consideră că autoritățile ar fi trebuit să facă audituri și o evaluare detaliată înainte de selectarea companiilor.
„Toată construcţia din partea MAI a fost onestă. Au încercat să afle ce produse poate oferi industria românească şi să ne dea o şansă reală. Au greşit în modul în care nu au făcut o evaluare clară din niciun punct de vedere, nici al specificaţiilor lor, nici alor noastre: ce capacităţi au, cine sunt cei de la care cumpără, să facă nişte audituri înainte şi după aceea să ne invite”, spune Popp.
El avertizează că noul mecanism al achizițiilor comune ar putea reduce accesul firmelor românești la contracte și ar putea diminua producția realizată în țară.
Armata ar putea prelua dirijarea traficului aerian civil, dacă ROMATSA nu mai poate funcționa
Furtuna a lăsat Gara de Nord fără tensiune. Circulația trenurilor electrice, afectată în București UPDATE
Radu Drăgușin explică transferul la Fiorentina
Ziua 1607 Noapte de foc la Kiev. Ucraina lovește trei depozite de combustibil și un petrolier rus. Zelenski: Moscova a respins toate propunerile de pace
