Tabăra care a susținut ani la rând războiul lui Vladimir Putin începe să dea semne tot mai clare de nemulțumire. Soldați, bloggeri și naționaliști ruși critică deschis Kremlinul, pe fondul lipsei unor progrese importante pe front, al pierderilor tot mai mari și al problemelor interne care erodează încrederea în conducerea țării.
Un episod petrecut la sfârșitul lunii iunie ilustrează această schimbare de ton. Un militar rus a amenințat public că va organiza o lovitură de stat împotriva Kremlinului, înainte de a fi arestat și, ulterior, de a-și cere scuze lui Vladimir Putin.
Potrivit unei analize publicate de Kiev Independent, incidentul nu indică o revoltă iminentă în armata rusă, însă reflectă o tendință tot mai vizibilă: o parte dintre cei care au reprezentat nucleul dur al susținătorilor războiului devin una dintre cele mai puternice surse de critici la adresa Kremlinului.
Soldatul care a amenințat Kremlinul
La sfârșitul lunii iunie, soldatul rus Aleksandr Lunin a publicat pe Instagram un mesaj video în care îi cerea o întâlnire lui Vladimir Putin și acuza existența unor abuzuri sistemice împotriva militarilor ruși.
„Armata își va întoarce armele împotriva Kremlinului”, avertiza acesta în înregistrarea care a adunat aproximativ 10 milioane de vizualizări.
La scurt timp, Lunin a fost arestat și a petrecut 11 zile în detenție, fiind acuzat că a afișat simboluri extremiste. După eliberare, a publicat un nou videoclip în care și-a cerut scuze președintelui rus.
Analiștii consultați de publicația ucraineană spun că episodul amintește inevitabil de revolta eșuată a grupării Wagner, condusă de Evgheni Prigojin în 2023. Totuși, ei consideră că armata rusă este departe de o rebeliune organizată.
Moral tot mai scăzut în rândul naționaliștilor ruși
Jurnalistul rus Ivan Filippov, care urmărește activitatea comunităților pro-război din mediul online, spune că Lunin nu este o figură influentă în această zonă și nu reprezintă o mișcare organizată.
În schimb, gestul său este relevant prin contextul în care apare.
Potrivit lui Filippov, moralul comunității naționaliste pro-război este la unul dintre cele mai scăzute niveluri de la începutul invaziei.
Nemulțumirea nu se limitează la soldați. În martie, bloggerul Ilia Remeslo, cunoscut până atunci pentru atacurile virulente împotriva opoziției ruse, a publicat mai multe mesaje în care l-a numit pe Putin „un președinte nelegitim”, cerând demisia și judecarea acestuia ca „criminal de război și hoț”. O zi mai târziu, presa rusă relata că acesta fusese internat într-un spital de psihiatrie din Sankt Petersburg.
Frontul stagnează, iar problemele din Rusia se adună
Potrivit lui Filippov, principala cauză a nemulțumirii este lipsa unor rezultate importante pe front.
De luni de zile, armata rusă nu reușește să obțină câștiguri teritoriale semnificative, în timp ce atacurile cu drone lansate de Ucraina afectează tot mai des liniile de aprovizionare și infrastructura petrolieră din interiorul Rusiei.
La acestea se adaugă problemele interne. Blocarea aplicației Telegram în luna martie a provocat nemulțumiri puternice și a alimentat o criză de încredere în conducerea țării.
În același timp, The Moscow Times relata în iunie că institutul de sondare VCIOM, controlat de stat, a încetat să mai publice indicatorul privind încrederea „deschisă” în Vladimir Putin, după ce acesta ar fi coborât la cel mai redus nivel de la începutul invaziei pe scară largă.
Recrutările încetinesc, iar costurile cresc
Și datele privind recrutarea militară sugerează că Rusia întâmpină dificultăți.
Katia Bonci-Osmolovskaia, coordonatoarea echipei de date a publicației de investigații iStories, afirmă că recrutările în armata rusă au scăzut cu aproximativ 20% în primele luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut.
Alți experți atrag însă atenția că aceste cifre trebuie interpretate cu prudență și că ritmul recrutărilor pare să-și revină în trimestrul al doilea.
Chiar și în acest scenariu, menținerea efectivelor devine tot mai costisitoare. Primele oferite celor care semnează contracte cu armata continuă să crească, punând presiune pe bugetele regionale. În unele zone mai sărace, autoritățile au început să recurgă inclusiv la metode coercitive pentru a convinge oamenii să se înroleze.
Zeci de mii de dezertări și o motivație tot mai scăzută
Rusia continuă să înregistreze un număr ridicat de dezertări și de militari care își părăsesc unitățile fără aprobare.
Estimările pentru 2025 indicau aproximativ 50.000 de cazuri de dezertare sau absență neautorizată, iar aproape 28.000 de soldați au fost condamnați pentru astfel de fapte.
Pe lângă aceste cifre, apar tot mai multe relatări despre rele tratamente în armata rusă, ceea ce sugerează probleme serioase de moral.
„Majoritatea continuă să lupte din inerție, fie pentru bani, fie pentru că nu au posibilitatea să își încheie contractele înainte de sfârșitul războiului”, spune jurnalistul Dmitri Kuzneț.
În opinia sa, soldații ruși nu mai caută soluții pentru a obține avantaje pe câmpul de luptă. „Cea mai mare parte a energiei lor este folosită acum pentru a-și reduce propriul risc de a muri”, concluzionează acesta.
