Una dintre temele preferate ale mișcărilor naționalist-populiste este libertatea cuvântului. Pe ea au pedalat atât Donald Trump, cât și Vladimir Putin, ambii susținând că democrațiile liberale limitează acest drept fundamental.
În realitate, ceea ce vedem astăzi e că, de la prăbușirea comunismului, în 1989, n-am mai asistat la un atac atât de puternic și susținut la adresa libertății de exprimare, atac declanșat de lideri politici autoritari din SUA, Rusia, China etc.
Donald Trump, în America, dă în judecată ziare, site-uri și posturi de televiziune. Face presiuni pentru a fi concediați pamfletari care-l critică, cere anularea unor emisiuni și blochează achiziții în domeniul mass-media dacă i se pare că o platformă de comunicare pe care nu o controlează devine prea influentă.
În Rusia, Vladimir Putin a instituit o cenzură draconică. Aplicațiile sociale au început să fie interzise din 2016, LinkedIn, de exemplu. Totul a culminat cu blocarea accesului la Telegram, cea mai populară rețea socială din Rusia, începând cu februarie 2026.
Dar Putin a folosit tema libertății cuvântului ca mesaj principal în tot ce a însemnat operațiuni hibride declanșate împotriva Europei și a Americii, mai ales după anexarea Peninsulei Crimeea, în anul 2014.
De asemenea, a speculat cu succes toate vulnerabilitățile generate de lipsa reglementărilor privind comunicarea digitală, care a evoluat mult mai rapid decât normele de protecție a minorilor, a persoanelor vulnerabile și a indivizilor în general.
A exploatat faptul că, în lumea virtuală, nu au existat reguli, la fel ca în lumea reală, transformând-o într-o armă împotriva democrațiilor.
Blocarea Internetului
“În luna martie 2025, proporția respondenților care s-au confruntat cu imposibilitatea de a accesa serviciile digitale obișnuite a crescut cu o treime (o creștere de 11 puncte procentuale pe an): printre aceștia, unul din zece s-a întâlnit în mod regulat cu astfel de situații, 14% – de mai multe ori în ultima lună, iar 7% – de 1-2 ori în ultima lună. Două treimi dintre respondenți (68%) nu s-au confruntat cu restricții”, se arată într-un studiu sociologic realizat de Levada, unul dintre puținele institute care mai publică date independente.
“În ciuda creșterii ponderii respondenților care au avut probleme cu accesul la serviciile digitale în ultimii doi ani (din martie 2023), aceste valori nu reprezintă un nivel maxim: acum trei ani, 37% dintre respondenți au menționat inaccesibilitatea unor platforme online”, se mai arată în studiul respectiv.
Dar situația s-a schimbat radical în martie 2026, atunci când o mare parte a populației a constatat că nu mai are acces la Telegram.
“Nemulțumirea populației s-a acumulat din numeroase motive în ultimele săptămâni. Creșterile de impozite pentru întreprinderi au dus la o majorare bruscă a prețurilor. Moscova a experimentat pe propria piele ce înseamnă să trăiești fără internet mobil, o situație pe care locuitorii din regiunile mai îndepărtate de centru au fost nevoiți să o îndure deja de luni de zile.
În Siberia, autoritățile au confiscat în masă vacile fermierilor și le-au sacrificat sub pretextul unui focar de febră aftoasă. Dar principalul catalizator a fost blocarea neașteptată a aplicației Telegram”, se arată într-o scrisoare deschisă a unui cetățean rus, publicată de Moscow Times.
Corespondentul a rămas anonim din cauza posibilelor amenințări la adresa siguranței sale, dar ceea ce descrie a fost confirmat de mii de reacții din Rusia, pe diverse canale, ale oamenilor care se arătau nemulțumiți de blocarea Internetului.
“De la începutul lunii aprilie, Telegram, aplicația de mesagerie, nu mai funcționează fără VPN, la care autoritățile restricționează accesul și pe care, potrivit unor informații, ar intenționa să-l interzică”, se mai arată în articolul citat.
“Între timp, Serviciul Federal Antimonopol a avertizat că publicitatea pe Telegram va fi interzisă în curând. Prin această decizie drastică, Kremlinul i-a nemulțumit chiar și pe susținătorii săi de lungă durată. Este greu de subliniat cât de profund este integrată aplicația Telegram în rutina zilnică a rusului obișnuit”, conform publicației Moscow Times.
Urmează decizii nepopulare
Dar întrebarea care se pune e de ce Vladimir Putin susține acum sugrumarea oricărei forme de comunicare digitală din Rusia. Răspunsul simplu poate fi că se teme de o revoltă sau de o lovitură de stat. Dar o astfel de teamă era valabilă și până azi.
Unul dintre motive poate fi erodarea susținerii pentru război și scăderea drastică a popularității liderului de la Kremlin.
Al doilea a fost descris de Volodimir Zelenski și confirmat în stilul caracteristic de Kiril Budanov, consilierul principal al președintelui ucrainean și fost șef al serviciilor de informații ale armatei.
Vladimir Putin a susținut decizia FSB de a închide aplicația Telegram “pentru a putea impune decizii nepopulare”, a declarat Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat cu câteva zile în urmă.
“Există posibilitatea de a urmări încheierea conflictului militar. Sau, dimpotrivă, pentru a-l intensifica. În acest al doilea caz, ar însemna o mobilizare și mai amplă, adică oameni din Moscova și Sankt Petersburg urmează să fie trimiși pe front, iar cadavrele să se întoarcă în Moscova și Sankt Petersburg. Cu alte cuvinte, nu mai putea evita mobilizarea în marile orașe pe care a încercat anterior să le ocolească”, a explicat președintele ucrainean.
“Un alt scenariu este că, neștiind cum va reacționa societatea, se pregătește pentru unul sau altul dintre rezultatele războiului. Prin propagandă, a stârnit un segment radicalizat al societății. Această pondere este destul de semnificativă, cred că în jur de 20–25 la sută din populație. În opinia mea, acești oameni nu sunt deloc pregătiți să pună capăt războiului. Există, de asemenea, un segment al societății care ar reacționa negativ la o escaladare…”, a mai spus Zelenski.
“În opinia mea, acestea sunt cele două scenarii principale, deși, desigur, pot exista și alte motivații. Și, în curând, vom vedea pe care l-a ales Putin”, a mai adăugat președintele ucrainean.
Un document de la FSB
Închiderea Telegram, dar și blocarea VPN-urilor, programe de ascundere a localizării unui utilizator pe baza IP-ului device-ului digital, au provocat o mare iritare în cadrul elitei conducătoare a Rusiei.
Marea îngrijorare a acestora e că nu-și mai pot transmite mesajele și controla discursul public. De exemplu, guvernatorii regiunilor federale foloseau intens rețelele sociale pentru a propaga mesajul Kremlinului, pentru recrutarea de noi militari, dar și pentru a se menține la putere prin legătura directă și ușoară cu un grup de susținători.
Telegram era un instrument esențial de propagandă și control intern al populației, fără el dispare atât o modalitate de a lansa mesaje, dar și principala metodă de a primi feedback de la public, de a ști ce gândesc și cum se poziționează într-o problemă sau alta.
Din moment ce FSB, cel mai probabil după o lungă consultare cu Putin, a decis blocarea Telegram și a VPN-urilor, înseamnă că o amenințare mult mai mare a declanșat teama.
La o întâlnire organizată într-o sâmbătă dimineață luna trecută, directorii celor mai mari operatori de telecomunicații și companii de internet din Rusia au fost surprinși să primească un document din partea ministrului pentru Digitalizare, Maksut Șadaiev, care era însoțit de un ofițer neidentificat al Serviciilor Federale de Securitate (FSB)”, se arată într-un newsletter realizat de jurnaliști ruși aflați în exil.
“Li s-a cerut să-l semneze imediat… documentul obligând companiile să înceteze colaborarea cu clienții care utilizează rețele private virtuale (VPN) pentru a eluda restricțiile de internet, o practică obișnuită în Rusia, unde sute de platforme majore de internet și de mass-media sunt blocate”, se mai precizează în articolul publicat în newsletterul “Vlast”.
FSB, serviciul de spionaj controlat de Putin, a preluat controlul total al comunicațiilor digitale din Rusia, interzicând utilizarea aplicațiilor sociale prin care rușii s-ar putea conecta cu oameni din afara țării. În câteva săptămâni, MAX, o platformă online de stat, va fi singura care va putea fi folosită pentru comunicarea digitală.