Premiul Nobel pentru Fizică pe 2022 a fost acordat cercetătorilor Alain Aspect, John F. Clauser şi Anton Zeilinger „pentru experimente cu fotoni încâlciţi, stabilirea încălcării inegalităţilor lui Bell şi pionieratul în domeniul ştiinţei informaţiei cuantice”, a anunţat, marţi, Academia Suedeză de Ştiinţe.
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat cercetătorilor Syukuro Manabe, Klaus Hasselmann şi Giorgio Parisi pentru „pentru contribuţii inovatoare la înţelegerea sistemelor fizice complexe”.
Folosind experimente inovatoare, Alain Aspect, John Clauser şi Anton Zeilinger au demonstrat potenţialul de a investiga şi controla particulele care se află în stări încurcate sau corelate.
Ceea ce se întâmplă cu o particulă dintr-o pereche încâlcită determină ce se întâmplă cu cealaltă, chiar dacă acestea sunt într-adevăr prea îndepărtate pentru a se afecta reciproc. Dezvoltarea de instrumente experimentale de către laureaţi a pus bazele unei noi ere a tehnologiei cuantice.
Rezultatele lor au deschis calea pentru noi tehnologii bazate pe informaţii cuantice.
Valoarea premiului Nobel este de 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 873.000 de euro). Acesta este împărţit, dacă există mai mulţi laureaţi ai unui singur premiu.
Fizica a fost primul domeniu menţionat de Alfred Nobel în testamentul lui din 1895. La finalul secolului XIX, mulţi considerau fizica ca cea mai importantă dintre ştiinţe şi, probabil, Nobel a văzut-o la fel. Propriile lui cercetări au fost strâns legate de fizică.
Premiul Nobel pentru Fizică este acordat de Academia regală de ştiinţe din Suedia.
Între anii 1901 şi 2019 au fost acordate 113 premii Nobel pentru Fizică. Din total, 47 au fost acordate câte unui cercetător. Trei femei se regăseau până acum în lista laureaţilor: Marie Curie (1903), Maria Goeppert-Mayer (1963) şi Donna Strickland (2018). Albert Einstein a fost recompensat în 1921.