Sute de mii de israelieni au ieşit din nou în stradă sâmbătă seara, ca să îşi exprime împotrivirea faţă de planurile guvernului de a aduce modificări sistemului judiciar al ţării. Organizatorii spun că acestea au fost cele mai mari proteste de stradă din istoria Israelului.
Sâmbătă, organizatorii protestelor au declarat că până la 500.000 de manifestanţi au ieşit pe străzile din Israel, în ceea ce ziarul Haaretz a numit „cea mai mare demonstraţie din istoria ţării”. Protestele continuă neîntrerupt de zece săptămâni, informează BBC.
Aproximativ 200.000 de persoane au venit numai la Tel Aviv, multe dintre ele având drapele naţionale.
Un producător BBC din Tel Aviv a confirmat că a fost vorba despre cea mai numeroasă participare de până acum, cu un flux neîntrerupt de manifestanţi care au umplut străzile până târziu în noapte.
O mulţime record de 50.000 de persoane a mărşăluit şi în oraşul Haifa din nordul ţării.
Premierul Benjamin Netanyahu spune că schimbările preconizate – care ar reduce puterea instanţei supreme – vor restabili echilibrul între puterile statului, în timp ce opozanţii spun că acestea ameninţă democraţia.
La unul dintre mitingurile de sâmbătă, din oraşul Be'er Sheva din sud, liderul opoziţiei, Yair Lapid, a declarat că aceasta este "cea mai mare criză" a Israelului.
"Un val de terorism ne loveşte, economia noastră se prăbuşeşte, banii se scurg din ţară. Iranul tocmai a semnat ieri un nou acord cu Arabia Saudită. Dar singurul lucru de care se preocupă acest guvern este zdrobirea democraţiei israeliene", a spus el.
Într-o scenă remarcabilă, protestatarii l-au aplaudat sâmbătă la Tel Aviv pe şeful poliţiei, Amichai Eshed, în timp ce acesta mergea în uniformă printre manifestanţi.
Guvernul de linie dură al lui Netanyahu a încercat anterior să îl demită pe comandantul districtual, dar mişcarea a fost blocată de procurorul general al ţării.
Conflictul privind poziţia comandantului de poliţie este semnificativ pentru întreaga criză. Survine pe fondul previziunilor privind o posibilă criză constituţională, care ar implica faptul că serviciul civil şi forţele de securitate ale Israelului s-ar putea să nu mai fie dispuse să primească ordine de la guvern, dacă nu se ajunge la un compromis cu privire la reformele preconizate.
Schimbările dorite de Netanyahu vizează să acorde guvernului o influenţă decisivă asupra alegerii judecătorilor şi să limiteze capacitatea Curţii Supreme de a se pronunţa împotriva executivului sau de a anula legi.
Problema a provocat diviziuni profunde în societatea israeliană şi, în mod semnificativ, a determinat ca rezerviştii - coloana vertebrală a armatei israeliene - să ameninţe că vor refuza să servească, aceasta fiind o modalitate de a-şi arăta opoziţia.
Lunea trecută, într-o mişcare fără precedent, zeci de piloţi de vânătoare în rezervă dintr-o escadrilă de elită a Forţelor Aeriene israeliene au declarat că nu se vor prezenta la antrenament. Ulterior, aceştia au revenit asupra deciziei şi au fost de acord să participe şi să poarte discuţii cu comandanţii lor.
Joi, protestatarii au blocat drumurile şi au încercat să-l împiedice pe Netanyahu să părăsească ţara cu avionul, chiar în timp ce şeful Pentagonului, Lloyd Austin, a venit în Israel şi a fost nevoită să-şi poarte discuţiile la aeroport.
Guvernul a rămas ferm în faţa revoltei populare, susţinând că protestele sunt alimentate de adversarii politici.
Criticii spun însă că schimbările planificate, care au trecut deja prin parlament, vor politiza sistemul judiciar şi ar putea duce la un guvern autoritar.
Netanyahu argumentează însă că reformele sunt menite să împiedice instanţele să-şi depăşească puterile şi afirmă că au fost votate, de fapt, de populaţia israeliană cu ocazia ultimelor alegeri care au adus la putere o coaliţie de partide conservatoare şi chiar extremiste.