În timp ce Ucraina își extinde campania de drone cu rază lungă de acțiune în interiorul Rusiei, Moscova pare să fi găsit o modalitate de a transforma unele dintre aceste atacuri într-o problemă pentru Kiev.
Rusia a început să bruieze dronele ucrainene și să le redirecționeze către țările vecine NATO, în special statele baltice și Finlanda, generând astfel o provocare tot mai mare în materie de securitate și politică pentru unii dintre cei mai apropiați aliați ai Ucrainei.
Dacă incidentele continuă, acestea ar putea eroda treptat sprijinul public pentru Ucraina în țările care s-au numărat printre cei mai puternici susținători ai Kievului, au avertizat mai mulți oficiali și personalități publice baltice cu care a discutat Kyiv Independent.
De ce îi încurcă pe aliați atacurile Ucrainei
Pentru a înțelege dimensiunea problemei cu care confruntă Ucraina și aliații NATO, trebuie să vedem ce s-a întâmplat recent.
Primul incident major a avut loc în martie, când mai multe drone s-au prăbușit în Finlanda. Autoritățile locale au confirmat că cel puțin una dintre ele era ucraineană. Incidentul a determinat Kievul să-și ceară scuze oficiale.
Apoi, în mai, mai multe drone au intrat în spațiul aerian leton dinspre Rusia, una dintre ele prăbușindu-se lângă un depozit de petrol din orașul estic Rezekne, aproape de granița cu Rusia.
Până atunci, dronele ucrainene nu loviseră niciodată nimic în interiorul Letoniei. Timp de câteva zile, oficialii letoni au evitat să confirme public originea dronelor, în ciuda faptului că se pare că aveau dovezi care arătau de unde proveneau.
Ucraina a clarificat în cele din urmă situația și și-a cerut din nou scuze.
Consecințele din Letonia au fost imediate și severe. Incidentul cu drona a scos la iveală tensiuni profunde în cadrul coaliției de guvernământ privind securitatea națională și a declanșat o criză politică ce a culminat pe 14 mai cu anunțul demisiei prim-ministrului leton, Evika Silina.
La scurt timp după aceea, Estonia s-a confruntat cu propria criză.
Un avion de vânătoare NATO pilotat de un militar român a doborât pentru prima dată o presupusă dronă ucraineană deasupra teritoriului estonian pe 19 mai. Incidente similare s-au întâmplat din nou de mai multe ori în zilele următoare, alimentând îngrijorările crescânde în regiune.
Un detaliu foarte important: fiecare incident a avut loc în timpul atacurilor ucrainene împotriva unor ținte din interiorul Rusiei.
Cum acționează Rusia
Ucraina și-a extins operațiunile cu drone, instalațiile energetice și militare ale Moscovei din nord-vestul țării servind drept ținte principale ale Kievului.
Potrivit oficialilor ucraineni, Rusia folosește în mod deliberat sisteme de bruiaj pentru a redirecționa dronele ucrainene către teritoriul NATO.
„Rusia continuă să redirecționeze dronele ucrainene către țările baltice prin utilizarea războiului său electronic. Iar Moscova face acest lucru intenționat, împreună cu o propagandă intensificată”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Ucrainei, Heorhii Tîhîi.
Componenta de propagandă a devenit rapid vizibilă după fiecare incident, menționează publicația citată.
Oficialii ruși au început imediat să încerce să prezinte prăbușirile ca dovadă că Ucraina - sau chiar țările NATO însele - amenințau securitatea regională.
Serviciul de Informații Externe (SVR) al Rusiei a escaladat retorica pe 19 mai, amenințând deschis Letonia prin afirmații nefondate că dronele ucrainene foloseau teritoriul leton pentru a viza Rusia.
SVR a susținut că personalul ucrainean din Forțele Sistemelor Fără Pilot era deja staționat în baze militare letone și a adăugat că „locațiile centrelor decizionale de pe teritoriul leton sunt bine cunoscute”.
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a mers chiar mai departe, sugerând că țările baltice ar trebui să invoce clauza de apărare colectivă din Articolul 5 al NATO împotriva Ucrainei. „Ar fi trebuit să propună altceva: să invoce Articolul 5 din Tratatul de la Washington împotriva (Ucrainei) în legătură cu atacul”, a spus Medvedev.
Mesajul reflecta un efort mai amplu al Rusiei de a crea fricțiuni între Ucraina și aliații săi, încadrând Kievul ca o amenințare la adresa securității europene, notează publicația.
Ceea ce face ca situația să fie deosebit de sensibilă este faptul că statele baltice și Finlanda s-au numărat constant printre cei mai puternici susținători ai Ucrainei. Estonia, Letonia, Lituania și Finlanda - toate la granița cu Rusia sau Belarus - au insistat asupra unor politici mai dure față de Moscova, oferind în același timp sprijin militar și financiar Kievului la niveluri care le depășesc pe cele ale statelor europene mai mari în raport cu dimensiunea lor.
Acum, oficialii se tem că incidentele repetate cu drone ar putea submina treptat acest sprijin.
Îngrijorare tot mai mare în țările baltice
Mai mulți oficiali baltici au recunoscut că frustrarea opiniei publice ar putea crește în cele din urmă dacă astfel de incidente continuă.
Toomas Hendrik Ilves, președintele Estoniei din 2006 până în 2016, a avertizat că incursiunile repetate cu drone ar putea afecta treptat atitudinea publicului față de Ucraina. „Da, absolut… cine vrea ca dronele să intre pe teritoriul lor?”, a declarat Ilves, întrebat dacă astfel de incidente ar putea afecta sprijinul pentru Kiev.
Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, a declarat, de asemenea, că Estonia a îndemnat public Kievul să înăsprească controalele dronelor, în special pentru a evita consecințele politice între aliați.
„Trebuie să spunem asta. Trebuie să vorbim despre asta. Și trebuie să fim foarte clari și sinceri unii cu alții”, a declarat Pevkur pentru Kyiv Independent.
„Nu este nevoie să punem în pericol sprijinul estonienilor față de Ucraina”, a adăugat el, menționând că Kievul își dorește aliați precum Estonia, Letonia, Polonia și Finlanda „de partea sa”.
Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a abordat public problema și a făcut-o în termeni neobișnuit de direcți. „Ucraina trebuie să fie mai precisă aici, desigur, pentru a evita să dea naștere la provocări din partea Rusiei”, a declarat el pe 21 mai. „Teritoriile noastre nu ar trebui să fie violate, nu ar trebui să fie amenințate.”
Ce face Ucraina
Kievul a acționat rapid pentru a-și liniști aliații după fiecare incident, conștient de sensibilitatea politică din jurul problemei.
Ministrul de Externe Andrii Sîbiga a declarat că Ucraina este pregătită să colaboreze direct cu statele baltice și Finlanda pentru a preveni incidente similare în viitor. „Am confirmat disponibilitatea Ucrainei de a coopera cu statele baltice și Finlanda pentru a preveni astfel de incidente, inclusiv prin implicarea directă a experților noștri”, a spus acesta.
De asemenea, el a subliniat că Ucraina posedă o vastă expertiză în contracararea dronelor, după ani de zile în care s-a apărat împotriva atacurilor rusești în masă.
Un oficial ucrainean a declarat pentru Kyiv Independent că Ucraina se află acum în „contact zilnic” cu aliații baltici cu privire la incidente și posibile măsuri preventive, deși persoana respectivă a refuzat să specifice ce ar putea implica aceste măsuri.
UE a recunoscut, de asemenea, amenințarea tot mai mare, subliniind în același timp necesitatea unor mecanisme de apărare colectivă mai puternice.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a declarat pentru Kyiv Independent că guvernele naționale rămân responsabile pentru răspunsul la incursiuni, dar a susținut că incidentele demonstrează importanța unor inițiative europene de apărare mai ample.
„Ceea ce evidențiază acest lucru este într-adevăr necesitatea inițiativelor emblematice ale UE pe care le-am pus pe masă, inclusiv inițiativa de apărare împotriva dronelor, de exemplu, sau scutul aerian”, a spus Regnier.
Să nu uităm cine e de vină
În ciuda tensiunilor, oficialii din țările baltice au subliniat în repetate rânduri un punct central: ei dau vina în cele din urmă pe Rusia, nu pe Ucraina.
Jonatan Vseviov, secretarul general al Ministerului de Externe al Estoniei, a declarat că publicul din Estonia înțelege în mare măsură că incidentele sunt o consecință directă a invaziei Rusiei.
„Publicul estonian este bine informat, suficient de bine informat pentru a înțelege motivul pentru care dronele zboară: motivul din spatele acestui lucru este războiul de agresiune rusesc. A fost o alegere făcută la Moscova, nu la Kiev”, a declarat Vseviov pentru publicația citată.
El a adăugat că dronele au intrat în spațiul aerian estonian din cauza „bruiajului rusesc” și a susținut că majoritatea oamenilor înțeleg contextul mai larg.
„Aceste lucruri nu ar trebui să se întâmple, nu se pot întâmpla, nu trebuie să se întâmple”, a spus el, adăugând că singura soluție reală este încheierea războiului pe care l-a declanșat Rusia.
Un oficial leton a exprimat o poziție similară. „Credem că Ucraina are tot dreptul la autoapărare, inclusiv cu aceste contraatacuri. Intenționăm să cooperăm cu Ucraina în schimbul de bune practici în domeniul dronelor și al tehnologiilor anti-drone”, a declarat acesta pentru Kyiv Independent.
T.D.
Comportament ciudat observat la animalele „de oraș”. Și păsările și rozătoarele sunt afectate
Miza financiară imensă pentru barajul dintre FCSB și FC Botoșani
Ziua 1551 Lovituri devastatoare ale Rusiei asupra Kievului. A fost bombardată și locuința unui ambasador. Zelenski susține că rușii au folosit și racheta Oreșnik: „Sunt cu adevărat nebuni”
Ziua 1552 Partizanii pro-ucraineni revendică sabotaje în Rusia. Lavrov l-a anunțat pe Rubio că vor urma noi atacuri asupra Kievului. Moscova susține că a găsit mine NATO într-un port rusesc
