Oficiali ai Comisiei Europene și reprezentanți ai 15 state membre s-au întâlnit discret, marți, la Bruxelles, cu o delegație a talibanilor, într-o încercare de a accelera deportarea cetățenilor afgani care nu mai au drept de ședere în Uniunea Europeană.
Întâlnirea, organizată în afara sediilor instituțiilor europene și ținută departe de atenția publicului, a avut un caracter strict tehnic, deoarece UE continuă să nu recunoască regimul taliban drept guvern legitim al Afganistanului.
Potrivit Euronews, discuțiile au vizat în principal returnarea migranților afgani aflați ilegal în statele europene, în special a celor condamnați pentru infracțiuni grave sau considerați un risc pentru securitate.
Deportări blocate
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a explicat că multe dintre aceste deportări nu pot fi puse în aplicare, deoarece autoritățile afgane refuză să își reprimească cetățenii.
Ministrul suedez al Migrației, Johan Forssell, a susținut deschis inițiativa și a declarat că este „incredibil de important” ca persoanele condamnate pentru infracțiuni grave să fie expulzate.
În Suedia, aproximativ 200 de cetățeni afgani condamnați pentru fapte precum viol agravat sau trafic de droguri în formă agravată așteaptă în prezent să fie deportați. Forssell a argumentat că negocierile cu regimuri autoritare sunt uneori necesare pentru protejarea intereselor naționale.
Totuși, documentul de invitație consultat de Euronews face referire la „cetățeni afgani fără drept de ședere în UE”, fără a menționa explicit persoanele condamnate penal, ceea ce a alimentat suspiciunile privind extinderea viitoare a acestor returnări.
O problemă majoră pentru politica europeană de migrație
Discuțiile fac parte dintr-o strategie mai amplă a Uniunii Europene de creștere a ratei de returnare a migranților aflați ilegal pe teritoriul UE. În prezent, doar 29% dintre persoanele care primesc ordine de expulzare sunt efectiv repatriate.
În cazul afganilor, situația este și mai complicată. Datele Eurostat arată că, în primele nouă luni din 2025, 14.270 de cetățeni afgani au primit ordine de părăsire a UE, însă doar 340 au fost efectiv returnați în Afganistan, ceea ce înseamnă o rată de numai 2%.
În același timp, fluxul migrator continuă. Peste 63.000 de afgani au solicitat azil în UE în 2025, reprezentând aproximativ 10% din totalul cererilor de azil depuse în blocul comunitar.
Potrivit unor informații publicate de Politico, mai multe guverne analizează posibilitatea înființării unor așa-numite „centre de returnare” în afara Uniunii Europene, în țări precum Rwanda sau Uzbekistan, unde ar putea fi transferați migranții care au primit decizii de expulzare.
Ideea a căpătat avânt după adoptarea noilor reguli europene privind returnările, deși este contestată de organizațiile pentru drepturile omului și de unele state membre.
Acuzații de „normalizare” a regimului taliban
Întâlnirea de la Bruxelles a provocat reacții dure în Parlamentul European și în organizațiile pentru drepturile omului, care consideră că dialogul cu talibanii riscă să legitimeze un regim acuzat de încălcări sistematice ale drepturilor fundamentale.
Eurodeputata socialistă Cecilia Strada a descris reuniunea drept „un capitol rușinos pentru Europa”, susținând că aceasta oferă legitimitate unui regim care „calcă în picioare drepturile femeilor și fetelor”.
La rândul său, eurodeputata ecologistă Saskia Bricmont a calificat drept „inacceptabilă” găzduirea reprezentanților unui regim care, în opinia sa, reprimă opoziția și suprimă libertățile fundamentale.
Parlamentul European a adoptat recent o rezoluție prin care cere menținerea politicii de nerecunoaștere și de nenormalizare a relațiilor cu talibanii.
Organizațiile pentru refugiați avertizează, de asemenea, că Afganistanul nu poate fi considerat în prezent o țară sigură pentru returnarea migranților, din cauza deteriorării situației drepturilor omului și a riscurilor de persecuție.
