Inspecția Judiciară nu a găsit nicio neregulă la Curtea de Apel București (CAB), în urma unui control efectuat la această instanță după dezvăluirile din documentarul Recorder despre neregulile din sistemul de justiție. Una dintre cele mai grave probleme semnalate în investigația de presă, prescrierea dosarelor, este catalogată ca o „coincidență temporală”.
Verificările desfășurate de Inspecția Judiciară la CAB s-au încheiat, dar nu au fost depistate nereguli. În schimb, Inspecția Judiciară arată că au fost identificate situații în care noțiunea de independență a magistratului este interpretată extensiv, „dincolo de sfera pentru care este consacrată de Constituție și de lege”.
"Această tendință, care apare și în dezbaterea publică recentă, conduce la confuzii între independența funcției jurisdicționale și raporturile administrative inerente funcționării instanțelor. Independența judecătorului reprezintă o garanție a justițiabililor, nu un atribut discreționar al magistratului. Ea se exercită în cadrul legii și al instituției în care judecătorul funcționează. Orice prezentare publică care sugerează că independența ar fi incompatibilă cu existența unor reguli de organizare și management al instanțelor distorsionează sensul acestei garanții constituționale", se menționează într-un raport al Inspecției Judiciare citat de Agerpres.
Perspective individuale ale unor magistrați
Potrivit IJ, materialul publicat de Recorder valorifică, în mod predominant, perspective individuale ale unor magistrați, raportate la experiențe personale sau la activitatea de execuție.
"Această abordare, de tip inductiv, pornește de la câteva situații punctuale și le transformă în argumente pentru existența unei probleme generalizate, de sistem, fără a analiza cadrul normativ, instituțional și managerial în care respectivele situații s-au produs.
În mod constant, materialul de presă omite faptul că independența justiției nu se reduce la autonomia fiecărui judecător în parte, ci presupune existența unui cadru organizat, previzibil și funcțional, în care activitatea de judecată să poată fi desfășurată eficient. În absența acestui cadru, independența individuală riscă să fie transformată într-o formă de arbitrariu, incompatibilă cu ideea de justiție ca serviciu public, arată raportul.
De ce s-au făcut schimbări de complet
Inspecția Judiciară arată, de asemenea, că se ignoră realitatea obiectivă potrivit căreia un judecător sau un complet de judecată soluționează un volum semnificativ de cauze, iar măsurile organizatorice nu sunt adoptate în considerarea unui dosar anume.
Schimbările de complet, repartizările sau reconfigurările structurale nu sunt 'decizii cu dedicație', ci instrumente administrative necesare funcționării instanței. Prezentarea lor ca atare, fără această contextualizare, alimentează percepția falsă a unei intervenții asupra actului de judecată", justifică Inspecția Judiciară mutările repetate.
În raport se notează, totodată, că materialul de presă tinde să asocieze exercițiul atribuțiilor manageriale ale conducerii instanțelor cu ideea de presiune asupra judecătorilor, ignorând faptul că justiția nu poate funcționa în lipsa unei organizări coerente, independența judecătorului nefiind incompatibilă cu respectarea regulilor de funcționare și a ierarhiei administrative; dimpotrivă, ea este consolidată prin existența unor reguli clare, aplicabile tuturor.
"Contextul obiectiv al funcționării instanțelor - subfinanțarea cronică, lipsa infrastructurii adecvate, deficitul de personal auxiliar și fluctuația resurselor umane - este, de asemenea, absent din analiza propusă de Recorder.
Omiterea acestor elemente conduce la o interpretare simplificată și incompletă a deciziilor administrative criticate", punctează Inspecția Judiciară, care adaugă că, în lipsa unei înțelegeri aprofundate a mecanismelor juridice incidente și a contextului temporal al acestor cauze, soluțiile pronunțate au fost prezentate, uneori, ca rezultat al unor intervenții exterioare sau al unor decizii administrative, "fără a se face distincția necesară între cauzalitatea juridică și coincidența temporală".
De asemenea, în document se precizează că dinamica internă a sistemului judiciar, caracterizată prin mobilitatea profesională a judecătorilor, modificări de completuri determinate de factori obiectivi și aplicarea unor măsuri manageriale menite să asigure funcționarea instanțelor, a fost adesea extrapolată în discursul public ca indiciu al unor practici nelegitime. Această interpretare ignoră cadrul normativ care reglementează organizarea instanțelor și a transformat mecanisme administrative legitime în elemente de suspiciune, subliniază IJ.
Schimbările repetate ale completurilor în dosarele "grele", o chestiune de management
În concluzie, discursul promovat de Recorder nu evidențiază o problemă reală a independenței justiției, ci reflectă o interpretare parțială și inductivă a unor situații punctuale, desprinse de contextul normativ și instituțional, această abordare riscând să transforme mecanisme legitime de organizare și management în surse artificiale de suspiciune, alimentând percepția unei influențări a actului de justiție care nu este confirmată de analiza factuală și juridică, subliniază Inspecția Judiciată.
Astfel, Inspecția Judiciară consideră că schimbările repetate ale completurilor în unele dosare cu impact mediatic, cum sunt și cele ale lui Marian Vanghelie, Cristian Burci, Puiu Popoviciu, Nicolae Bădălău, prin detașări, delegări, mutări la alte instanțe, nu le afectează independența, ci țin de "reguli de organizare și management".
Raportul Inspecției Judiciare, validat de Secția de Judecători a CSM
Secția de Judecători a CSM a validat joi, cu opt voturi pentru și două împotrivă, raportul prin care Inspecția Judiciară a concluzionat că nicio acuzație din documentarul Recorder nu se confirmă, relatează Hotnews.
Prezentă la ședința CSM, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a catalogat documentarul Recorder drept "o manipulare care a lovit în temelia sistemului de justiție" și i-a răspuns uneia dintre cei doi judecători care au respins raportul că acesta "este foarte clar".
Inspecția Judiciară, instituția care verifică activitatea procurorilor și judecătorilor, este condusă de Roxana Petcu, o judecătoare apropiată Liei Savonea. Petcu conduce Inspecția Judiciară din anul 2022, mandatele sale fiind marcate de acțiuni disciplinare deschise împotriva unor magistrați incomozi, notează sursa citată.
Doi judecători care s-au opus, puși la punct de Savonea
Doi dintre judecătorii CSM care s-au opus concluziilor Inspecției Judiciare, Grațiela Milu și Narcis Erculescu, au menționat în plenul ședinței că raportul conține erori și nu a fost semnat de judecătorii care l-au întocmit.
"Este cazul să se completeze acest raport", a spus judecătoarea Milu. Ea a fost "taxată" imediat de președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, aceasta replicându-i: "Raportul este foarte clar, concluziile sunt clare".
Savonea și-a expus apoi punctul de vedere, susținând că documentarul Recorder este o manipulare.
"A selecta patru dosare din zeci de mii după cum vedem, pentru că la 2.061 de completuri dacă luăm în medie 30-40 de dosare pe ședință, deși sunt și 80, avem zeci de mii de dosare. A selecta patru dosare și a le prezenta ca pe un fenomen eu cred că nu este o analiză, este o selecție interesată. Raportul acesta a arătat și el ce a putut să arate. Ceea ce nu poate să constate și să explice și va trebui să rămână o problemă, o preocupare pentru noi, este cui i-a folosit, de ce s-au întâmplat toate lucrurile astea și mai ales cum s-a făcut ca doi colegi să se fi lăsat implicați în această manipulare.
"Folosind jumătăți de adevăr și adăugând tot felul de suspiciuni, ai obținut o manipulare care a lovit puternic în încrederea actului de justiție la cea mai mare instanță din România, dar din păcate a lovit în temelia sistemului nostru de justiție. E păcat cred că aici trebuie să ne gândim: ce putem să facem să preîntâmpinăm astfel de situații la care am asistat în ultimele două luni și care nu au fost deloc benefică pentru noi. Din punctul meu de vedere, lucrurile sunt foarte-foarte clare, concluziile Inspecției Judiciare sunt limpezi", a continuat Lia Savonea, conform înregistrării video a ședinței publicate de CSM.
Ce a scos la iveală Recorder
Recorder a publicat un documentar video de două ore despre sistemul de Justiție din România, un material jurnalistic care se bazează pe multiple mărturii din interiorul sistemului și care arată, în detaliu, cum s-a ajuns la fenomenul din ultimii ani, în care dosarele de mare corupție sunt îngropate în mod sistematic.
Documentarul Recorder arată cum, pe lângă deciziile CCR și ale Înaltei Curți care au favorizat prescrierea faptelor în multe dosare de corupție, acest fenomen a fost întreținut printr-o serie de artificii judiciare mai puțin cunoscute: judecători scoși din completuri, în timpul desfășurării proceselor, pentru a fi degrevați deși ei nu ceruseră degrevarea, judecători cărora le-a încetat brusc delegarea, deși doreau să continue și aveau soluții de pronunțat în dosare importante, judecători detașați în diverse poziții călduțe chiar înainte de a pronunța soluții în dosare importante.
Astfel de schimbări au favorizat tergiversarea dosarelor și implicit prescrierea faptelor.
Documentarul a declanșat un val de reacții atât în sistemul judiciar, cât și pe scena politică.
Câte modificări ale completurilor de judecată s-au făcut în ultimii 3 ani
Curtea de Apel Bucureşti a anunțat, la începutul lunii ianuarie, că în ultimii trei ani s-au operat modificări ale completurilor de judecată în 361 de cazuri, motivate de pensionări, retrageri din activitate, promovare la instanţe superioare sau integrarea noilor magistraţi.
CAB a precizat că, "în mod categoric, nu au existat modificări arbitrare, discreţionare sau cu scopul influenţării soluţiilor pronunţate de completurile de judecată".
Instituţia a prezentat și situaţia centralizată a motivelor ce au stat la baza modificării completurilor în ultimii 3 ani:
- pensionări şi degrevări anticipate pensionarii -55 situaţii;
- promovări în carieră - 53 de situaţii;
- integrare în secţie a judecătorilor nou veniţi -144 modificări;
- degrevare totală sau parţială a judecătorului în considerarea complexităţii cauzelor, alte situaţii- 41 cazuri;
- reluarea activităţii după concedii maternitate, alte situaţii - 48 cazuri;
- detaşări - 20 de situaţii (11 de drept ca efect al promovării unor concursuri, 9 la alte instituţii din cadrul autorităţii judecătoreşti).
De asemenea, instanţa a oferit o interpretare a datelor privind modificarea compunerii completurilor de judecată și structura detaşărilor.