România nu a convocat o reuniune de urgență a CSAT și nici nu s-a grăbit cu reacțiile oficiale, dar și-a declarat prin mai multe canale solidaritatea cu Varșovia.
„Este puţin probabil să fi fost trasă din Rusia”, a precizat azi dimineață la prima oră președintele american Joe Biden, înainte de raportul final al experților care va arăta exact traiectoria și proveniența rachetei care a lovit spațiul polonez, deci spațiul Alianței Nord Atlantice.
De altfel, Varșovia a invocat aseară eventualitatea activării Articolului 4 din Tratatul NATO, care precizează că „Părțile vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea vreuneia dintre Părți”.
Altfel spus, e vorba despre o reuniune a miniștrilor Apărării sau chiar a liderilor statelor membre ale Alianței. Acest articol a fost aplicat la două zile după invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie 2022, la cererea statelor din flancul estic al NATO.
Aseară, Kievul a acuzat Rusia de atacul asupra Poloniei, în urma căruia au murit doi civili, și a cerut imediat prin vocea ministrului de Externe o reuniune de urgență a NATO cu participarea Ucrainei.
Franța a încercat să tempereze lucrurile, spunând că e nevoie de „cea mai mare prudență” atunci când se evaluează originea rachetei care a aterizat în Polonia și insistând că „multe țări au același tip de arme, așa că identificarea tipului de rachetă nu va identifica neapărat cine se află în spate".
Reacția Bucureștiului a fost calmă și ușor întârziată. Oficialii români au preferat să aștepte, ca de obicei, reacțiile aliaților occidentali și decizia NATO înainte de a spune sau a face orice. România nu și-a ridicat gradul de alertă, care a rămas „precaut”, iar Guvernul a anunțat că „instituţiile de linie” sunt în contact cu aliaţii şi „analizează situaţia generată de căderea rachetelor pe teritoriul Poloniei”.
Președintele Klaus Iohannis s-a mărginit să posteze pe Twitter că „România este deplin solidară” cu Polonia, în vreme ce Ministerul Apărării Naționale a anunțat că monitorizează împreună cu militarii polonezi „incidentul” din proximitatea graniței polono-ucrainene, în urma căruia doi cetățeni polonezi și-au pierdut viața.
Aceste reacții reținute sugerează că, cel puțin în domeniul securității, România este total aliniată cu Statele Unite și NATO și că, indiferent ce se întâmplă, nu va ieși din această logică.
Apărarea României la Marea Neagră și pe granița de est a țării s-a întărit în ultima lună, inclusiv cu dublarea prezenței militarilor americani și cu tehnică de luptă occidentală.
Ieri, forțele ruse au tras circa 100 de rachete asupra Ucrainei dinspre Marea Caspică, regiunea rusă Rostov şi din Marea Neagră. Multe dintre ele și-au atins țintele și au distrus total sau parțial centrale ucrainene care produc energie electrică.
Incidentul din Polonia, chiar dacă nu ar fi fost produs de Rusia, ridică semne de întrebare cu privire la scenariile de urmat în cazul în care într-adevăr militarii ruși ar ataca un teritoriu NATO. Statele amenințate direct de Moscova sunt Polonia și România, fiindcă pe-aici trec rutele de aprovizionare cu alimente, medicamente și arme spre Ucraina.
Marea Baltică a fost securizată de NATO în urmă cu ani de zile, dar acum ar fi necesar un plan clar de apărare a litoralului Alianței aflat la Marea Neagră.
România ar trebui să aibă deja o astfel de strategie, fiindcă ecuația pontică rămâne dificilă, cu Turcia care balansează dintr-o parte în alta și cu Bulgaria, unde președintele este pro-rus, iar partidele tradiționale rămân dilematice.
România, la fel ca Polonia, rămâne o țintă cel puțin virtuală în radarul rușilor. Atacurile cibernetice dinspre Est asupra instituțiilor autohtone sunt în creștere, iar Sevastopol, cel mai mare port militar rusesc, se află la mai puțin de 500 de kilometri de Constanța.
În același timp, România este dotată cu scutul antirachetă amplasat de americani la Deveselu și preluat de NATO. Acest sistem are un radar antibalistic și este înzestrat cu 24 de rachete interceptoare Standard Missile 3 (SM-3) și poate distruge rachetele în aer prin impact la viteză foarte mare.
În plus, la fel ca în Polonia, avioanele NATO patrulează deasupra țării. Franța a mai trimis în România un contingent militar și o parte semnificativă din flota sa de tancuri, iar americanii au adus divizia lor de elită aici.
Sabina Fati