Guvernul a stabilit un plan de intervenție în mai multe etape pentru menținerea nivelului și debitului de apă necesare sistemelor de răcire ale centralei nucleare de la Cernavodă, în condițiile în care Dunărea a ajuns la un nivel extrem de scăzut.
Printre măsurile analizate se numără dragarea unor sectoare ale fluviului, amplasarea unor barje pentru dirijarea curentului, construirea unui dig de piatră și instalarea unui sistem mobil de barare și pompare a apei. În cazul unui scenariu critic, centrala dispune și de echipamente pentru răcirea reactoarelor în circuit închis.
Comitetul Interministerial Bala – Cernavodă, din care fac parte instituții precum Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Apele Române, Nuclearelectrica, precum și reprezentanți ai mediului universitar, a analizat în teren soluțiile tehnice disponibile.
Comitetul va funcționa timp de 30 de zile și urmează să prezinte, în jurul datei de 13 septembrie 2026, un raport final cu soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare.
Dragarea, prima intervenție
Guvernul consideră că dragarea este măsura care poate fi pusă în aplicare cel mai rapid. Lucrările ar urma să creeze condițiile pentru ca o cantitate mai mare de apă să fie direcționată către Dunărea Veche și, implicit, către Cernavodă.
În prezent, la bifurcația Bala, aproximativ 85% din apă se îndreaptă spre brațul Bala, iar doar 15% spre Dunărea Veche.
Canalele care urmează să fie dragate ar avea aproximativ 30 de metri lățime și o adâncime de cel puțin doi metri. Guvernul subliniază însă că dragarea nu oferă certitudinea obținerii efectului dorit.
Lucrările sunt complicate de nivelul extrem de scăzut al Dunării. Navele și utilajele de dragare riscă să rămână blocate în bancurile de nisip, iar echipamentele disponibile în Constanța sau în alte zone ale Dunării sunt dificil de mobilizat către brațul vechi al fluviului.
Barje amplasate lângă podul de la Cernavodă
O altă măsură deja pregătită este folosirea unor barje pentru dirijarea curentului de apă.
În apropierea podului de la Cernavodă au fost amplasate și ancorate barje pe o lungime totală de aproximativ 200 de metri. Acestea sunt dispuse perpendicular pe malul stâng al Dunării și au rolul de a devia curentul către șenalul navigabil, zona prizei de apă a centralei și Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Guvernul precizează că amplasarea barjelor este un test pentru o posibilă soluție permanentă. Efectele sunt monitorizate prin măsurători, iar configurația poate fi modificată sau retrasă.
Un dig de 150 de metri ar urma să fie construit în aval de pod
În aval de podul de la Cernavodă este planificată construirea unui epiu, un dig scurt din piatră, care va porni de la malul stâng către mijlocul fluviului și va avea o lungime de aproximativ 150 de metri.
Potrivit Guvernului, structura ar urma să împingă apa către zona mai adâncă a fluviului, unde se află canalul navigabil, gura Canalului Dunăre-Marea Neagră și priza de apă a centralei nucleare.
Epiul ar avea și rolul de a proteja zonele dragate împotriva depunerii din nou a nisipului. Guvernul avertizează însă că, la debitele extrem de mici din prezent, această structură nu are ca efect principal creșterea imediată a nivelului apei.
Sistem mobil de barare și pompe pentru suplimentarea debitului
O altă soluție analizată vizează canalul de aducțiune către bazinul de stocare al centralei.
Autoritățile iau în calcul instalarea unui dig mobil gonflabil sau tubular, care ar permite conservarea apei necesare centralei. Sistemul ar fi completat de pompe amplasate pe barje sau pontoane plutitoare, pentru a asigura debitul necesar răcirii.
Guvernul estimează că amplasarea digului mobil s-ar putea face în cel mult o zi.
În cazul unei situații critice, apa din Canalul Dunăre-Marea Neagră ar putea fi utilizată împreună cu sistemul de pompare pentru menținerea debitului necesar centralei.
Cernavodă are și un scenariu de rezervă
Centrala de la Cernavodă dispune de pompe, generatoare de mare putere și instalații pentru răcirea apei, care pot fi utilizate dacă soluțiile bazate pe alimentarea cu apă din Dunăre nu sunt suficiente.
În scenariul extrem prezentat de Guvern, nivelul Dunării în zona Cernavodă ar putea ajunge la 1,05 metri. În acest caz, răcirea reactoarelor și a depozitelor de combustibil uzat ar putea fi realizată în circuit închis, cu aport de apă demineralizată.
Apa ar proveni din puțurile subterane ale centralei și, dacă va fi necesar, din rezerve suplimentare transportate cu cisterne auto, pe calea ferată sau cu autospeciale de stingere a incendiilor.
Dunărea, la un nivel fără precedent
Potrivit Executivului, debitul Dunării se află în prezent la cel mai scăzut nivel din istoria documentată.
La intrarea în țară, la Baziaș, debitul este de aproximativ 1.300 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care documentațiile tehnice iau în calcul pentru cel mai pesimist scenariu un debit de 2.000 de metri cubi pe secundă.
Pentru luna august, debitul mediu este de aproximativ 3.900 de metri cubi pe secundă, iar media anuală la Baziaș este de circa 5.500 de metri cubi pe secundă.
Autoritățile avertizează că este dificil de anticipat comportamentul hidraulic al Dunării la valori atât de scăzute.
Măsurile vor fi testate și ajustate
Guvernul atrage atenția că niciuna dintre intervențiile hidrotehnice nu garantează, în actualele condiții, obținerea efectului dorit.
„Există posibilitatea ca, în condiţiile hidrologice date, unele dintre soluţii - de lucrări de dragaj sau construcţie epiu recomandate şi implementate - să nu genereze efectul dorit”, precizează Executivul.
Din acest motiv, autoritățile spun că măsurile vor fi aplicate etapizat, monitorizate prin măsurători și oprite sau înlocuite dacă nu produc rezultatele așteptate. În paralel, vor fi menținute pregătite soluțiile de rezervă pentru asigurarea răcirii centralei.
Claudiu Năsui, propus ministru în Republica Moldova. Va renunța la mandatul de deputat
Daniel Bîrligea, gata să prindă transferul carierei
Două turiste au scos drona cu explozibil din mare înainte de apariția geniștilor. „Au luat-o de aripi și au cărat-o 5 metri”
Judecătoarea din dosarul ROMATSA a fost scoasă cu jandarmii din sala de judecată. Ce spune ÎCCJ
