În actuala compunere a Parlamentului și a CSM, desființarea SIIJ prin revenirea la exact situația anterioară era imposibilă. Singura soluție de a scăpa, totuși, de SIIJ era un compromis acceptabil.
Cel mai bun posibil a fost ratat în 2020, a urmat cel mai puțin dezirabil, dar nu fundamental inacceptabil, materializat în Legea nr. 49/2022. Modul de aplicare poate face inacceptabilă însă această soluție, după cum vom vedea în continuare.
Legea 49 nu înființează un nou SIIJ, deci o nouă structură, ci dă competență de anchetare a magistraților unor procurori anume desemnați în cadrul parchetelor curților de apel, respectiv Secției de urmărire penală și criminalistică (SUPC) în cadrul PÎCCJ, procurori subordonați ierarhic la fel ca ceilalți.
Desemnarea lor se face în doi pași: plenul CSM îi propune după analizarea candidaturilor depuse, iar procurorul general decide și desemnează.
În 3 iunie 2022, PG Gabriela Scutea semna Ordinul nr. 108 al procurorului general, prin care mai mulți procurori propuși de CSM erau desemnați să preia urmărirea penală împotriva magistraților.
Între cei desemnați în cadrul SUPC prin Ordinul nr. 108 este și dna procuror Mihaiela Iorga Moraru.
Cine este dna procuror Mihaiela Iorga Moraru?
Ca procuror DNA, numele domniei sale este legat de dosarul Microsoft, în care au fost acuzați 7 miniștri, dosar clasat ca urmare a prescripției, dar și de revocarea sa din DNA de către Laura Codruța Kovesi (precizare: revocarea a fost anulată de CAB).
În ultimii trei ani de zile, între 01.03.2019 -11.03.2022, dna Iorga Moraru a fost procuror SIIJ. Deci atât CSM, cât și PG Scutea au considerat că activitatea domniei sale ca procuror competent pentru anchetarea magistraților a fost atât de bună încât merită să continue, iar profilul dnei procuror este adecvat acestei competențe.
Am cerut PÎCCJ și PG Scutea detalii despre toate aceste aspecte. Răspunsul PÎCCJ este relevant (citește aici răspunsul integral)
1. ”În perioada în care a activat la SIIJ, respectiv 01.03.2019-11.03.2022, dnei Iorga Moraru i-au fost repartizate spre soluționare 1.456 de dosare penale, dintre care a soluționat 307, nici unul prin rechizitoriu.” Deci vreme de 3 ani, dna Iorga Moraru a produs la SIIJ exclusiv 307 clasări. Fostul procuror DNA nu a găsit niciun magistrat corupt de trimis în judecată.
Și, totuși, chiar PÎCCJ arată că desemnarea dnei Moraru „a avut în vedere experienţa profesională semnificativă, complexitatea cauzelor instrumentate, specificul activităților desfășurate anterior, aspecte ce au fost verificate pe baza informaţiilor sau documentelor relevante, solicitate parchetelor în cadrul cărora au funcţionat”.
De unde a rezultat că îndeplinește condițiile?
„De la unitatea de parchet unde procurorul și-a desfășurat activitatea în ultimii 5 ani”, care a furnizat „date statistice, inclusiv rata de achitări, restituiri, condamnări, eventuale sesizări făcute din partea persoanelor cercetate și soluțiile date la acestea, precum și orice alte aspecte relevante”. În cazul dnei Iorga Moraru înțelegem că a furnizat 307 clasări.
2.Unul dintre cazurile instrumentate de procurorul SIIJ Iorga Moraru este cel al adoptării Sorinei Săcărin de către familia de cetățeni americani Ramona și Gabriel Săcărin.
Am scris despre lungul șir de abuzuri suferit de familia Săcărin, înainte de a ajunge cu copilul adoptat în SUA. Cel mai mare a fost cel comis de procurorul Iorga Moraru, care a reținut pașaportul minorei fără nicio motivare, niciun act oficial și nicio comunicare care să poată fi atacată în instanță.
Sorina Săcărin – salvarea contracronometru a unui copil
Încheierea ÎCCJ nr. 265/14.07.2020 din Dosarul 415/1/2020 stabilește că dna procuror Iorga Moraru, în calitate de procuror SIIJ, i-a încălcat minorei Sorina Săcărin dreptul la liberă circulație, prin reținerea nelegală a pașaportului.
Un abuz rămas deocamdată nesancționat. Inspecția Judiciară a clasat plângerea familiei Săcărin, avocații acesteia au contestat clasarea în instanță, deocamdată nu există o decizie definitivă.
PÎCCJ a refuzat să precizeze câte plângeri penale au fost înregistrate împotrivă dnei Iorga Moraru în timpul activității în cadrul SIIJ, însă una este certă.
Familia Săcărin a sesizat penal abuzul în serviciu al dnei Iorga Moraru prin reținerea abuzivă a pașaportului, așa cum a stabilit ÎCCJ. Competența era evident a SIIJ, iar plângerea a fost clasată cu o zi înainte de desființarea Secției.
Familia Săcărin a atacat clasarea la procurorul ierarhic superior, însă PG Scutea era prea ocupată să o avanseze pe dna Iorga Moraru pentru a răspunde acestei plângeri pentru abuz împotriva unui minor.
PÎCCJ confirmă oficial că, în momentul evaluării candidaturii și propunerii dnei Iorga Moraru ca procuror pentru anchetarea magistraților, CSM știa de Încheierea ÎCCJ nr. 265/14.07.2020 din Dosarul 415/1/2020, deci de abuzul comis de dna Iorga Moraru tocmai ca procuror pentru magistrați.
Așadar, plenul CSM a propus ca procuror pentru anchetarea magistraților un procuror care în ultimii ani a emis numai clasări și pe care ÎCCJ îl acuză că a comis un abuz împotriva unui minor. Este exact genul de procuror pe care plenul CSM îl cultivă, probabil că dacă ar putea l-ar clona.
Dar decizia nu era la CSM, ci la procurorul general Scutea. De altfel, dna Scutea a refuzat cel puțin un procuror dintre cei propuși de CSM. A semnat însă pentru dna Iorga Moraru.
Așadar, fostul procuror rezist Scutea, care a protestat față de SIIJ, fostă adjunctă a dnei Kovesi, fostă membră a probabil celei mai active asociații reformiste de magistrați semnează pentru avansarea la SUPC și competențe speciale ale unui procuror cu zero rechizitorii în ultimii 3 ani și abuzator al unui copil.
De ce a semnat Scutea?
Dna Scutea nu a răspuns în mod direct acestei întrebări. Ca un detaliu relevant, în interviul pe care mi l-a acordat ca procuror general, am întrebat-o pe dna Scutea despre cazul Sorina Săcărin. Spunea atunci că intenționează să se lămurească în privința speței.
Cea mai probabilă explicație ține de cel care a condus în mod real PÎCCJ de la pensionarea lui Augustin Lazăr, PG interimar prin voința reformistei secții de procurori a CSM, și apoi din poziția de prim adjunct – Bogdan Licu.
Toate sursele din PÎCCJ spun că dna Scutea i-a cedat practic toată puterea lui Bogdan Licu, ocupându-se exclusiv de direcția financiară și de găinațul de porumbei.
Și acum, după ce dl Licu (licență - nota 5 la drept penal) a devenit judecător constituțional, își păstrează puterea în PÎCCJ prin Magdalena Militaru, numită în unanimitate de aceeași reformistă secție prim adjunct al PG, deși numai ce a primit un vot de blam al colegilor la alegerile pentru CSM, în care nici măcar nu a prins finala.
Ei bine, dl Licu, pe atunci procuror general interimar prin voința secției de procurori a CSM, a fost principalul actor în ofensiva împotriva familiei Săcărin, prin cele trei acțiuni în instanță menite să îi blocheze în țară, toate trei respinse cu motivări usturătoare.
Blocarea pașaportului de către dna Iorga Moraru a servit la privarea de libertate de mișcare a Sorinei Săcărin până la epuizarea acestor acțiuni ale dlui Licu. Deci este posibil ca actualul judecător CCR să îi fi impus dnei Scutea această numire recompensă pentru dna Iorga Moraru.
Ministrul Predoiu se spală pe mâini
I-am cerut ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, un punct de vedere în privința numirii dnei Iorga Moraru ca procuror pentru magistrați în cadrul SUPC având în vedere cel puțin 3 considerente:
-Potrivit art 132 al 1 din Constituție „Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.”
-Ordinul nr. 108 al dnei procuror general Scutea în privința desemnării dnei Iorga Moraru este de natură administrativă, deci nu o soluție într-un dosar penal.
-Soluția din Legea nr. 49/2022 a fost promovată de domnia sa, deci poartă răspunderea politică și morală pentru felul în care este aplicată.
-Procurorul general Scutea a fost propusă în funcție de domnia sa în 2022 și ministrul Justiției are competența practic exclusivă pentru revocarea sa. (Citește aici solicitarea pentru MJ)
Într-un amplu răspuns redactat în termeni avocațiali, asemeni unei întâmpinări, dl Predoiu se spală pe mâini de aplicarea Legii 49/2022, punând-o însă strict în curtea CSM, de parcă nu PG propus de domnia sa ar fi făcut numirea efectivă.(Citește aici răspunsul integral al MJ)
L-am întrebat pe dl Predoiu și dacă numirea unui procuror cu profilul dnei Iorga Moraru nu afectează încrederea opiniei publice în noua soluție pentru urmărirea penală a magistraților.
„funcționalitatea construcției proiectate prin L49/2022 ar putea fi subiect al evaluării sau criticilor pe măsură ce desfășurarea activității procurorilor desemnați a efectua urmărirea penală în cauzele privind infracțiuni săvârșite de magistrați ar evidenția disfuncționalități importante, recurente, sistematice și insurmontabile, de natură a pune sub semnul întrebării viabilitatea soluției promovate de ministerul Justiției.
(...)Orice incident surmontabil, de orice natură, ce poate fi depășit prin instrumente specifice regăsite în corpul normei de reglementare a funcționarii instituției sau în norme generale de sistem, nu ar putea, privit ‘ut singuli’, să afecteze percepția publică de ansamblu asupra instituției. Aceste incidente pot fi tratate punctual, cu soluții legale sau de management adecvate și sunt, dealtfel, inerente oricărei construcții noi, operaționalizând astfel funcția de control-reglare, consacrată în teoria managementului organizațional.”.
Doar că, peste numai un paragraf, dl Predoiu spune că retragerea competenței unui procuror desemnat să ancheteze magistrați nu poate fi decisă legal decât pentru fapte ulterioare desemnării. Deci incidentul Iorga Moraru, ut singuli sau simptomatic, nu poate fi corectat punctual.
Cazurile dnei Iorga Moraru și al lui Bogdan Licu sunt noi dovezi că în România abuzul, fie el și împotriva unui copil și al uluitorului său noroc la loteria vieții, nu numai că rămâne nesancționat, ci este chiar o rețetă de succes.
UPDATE: Răspunsul inițial al PÎCCJ preciza că: „În prezent, doamna procuror Mihaiela Iorga Moraru are calitatea de inculpat într-un dosar penal aflat curs de soluționare”.
După publicarea textului, PÎCCJ a revenit cu o precizare uluitoare:
"În urma verificării fizice a dosarului menționat la punctul I.3, s-a constatat că în mod eronat s-a menționat că procurorul care face obiectul interesului dumneavoastră are calitatea de inculpat, întrucât, prin Încheierea nr. 361 din data de 18.06.2018 pronunțată în dosarul nr. 351/l/2018/al al Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a dispus:
'Admite, în parte, cererile și excepțiile de cameră preliminară formulate de inculpata Moraru Iorga Mihaiela și, în consecință:
Constată nulitatea rechizitoriului din 05.02.2018 emis în dosarul nr.l57/P/2017 al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Ploiești, nulitatea probelor efectuate în dosarul menționat precum și a actelor de urmărire penală efectuate în dosarul menționat, precum și a actelor procesuale și procedurale subsecvente.
Exclude toate probele administrate în cursul urmăririi penale, inclusiv declarația de martor a inculpatei Moraru Iorga Mihaiela'".